Datele oficiale arată că, în doar șase luni, ritmul plăților și al rambursărilor de la Comisia Europeană a crescut de peste cinci ori față de media ultimilor patru ani și jumătate.

Conform cifrelor comunicate, sumele solicitate Comisiei Europene au urcat de la 3 miliarde de euro (9,9% din alocarea totală) la 6,3 miliarde de euro (20,4%), iar rambursările efectiv încasate de statul român au crescut de la 2,9 miliarde la 5,2 miliarde de euro. Practic, peste 2,3 miliarde de euro au intrat în buget în ultimele șase luni ale anului.

Ritmul mediu lunar al plăților a ajuns la 456 de milioane de euro, față de 86 de milioane de euro pe lună în perioada 2021–iunie 2025. Aproape 40% din toate plățile realizate de România în actualul exercițiu financiar 2021–2027 și peste 40% din rambursările UE au fost concentrate în acest interval scurt.

Ministrul afirmă că accelerarea vine după o perioadă marcată de programe blocate, negocieri suspendate pe PNRR și lipsă de control asupra implementării. În cazul Planului Național de Redresare și Reziliență, execuția financiară a crescut de la 6,8 miliarde de euro la final de iunie 2025 la 9,7 miliarde de euro la final de an, cu aproximativ 3 miliarde de euro absorbiți în doar jumătate de an.

Autoritățile susțin că renegocierea PNRR, depunerea cererii de plată nr. 4 (2,62 miliarde de euro) și introducerea tabloului de bord public pentru monitorizarea proiectelor au contribuit la deblocarea mecanismelor administrative.

Pentru 2026, Guvernul și-a fixat obiective ambițioase: atragerea a cel puțin 15 miliarde de euro din fonduri europene, cu investiții prioritare în spitale, școli, autostrăzi și infrastructură locală. Executivul mizează pe fondurile UE ca principal instrument pentru compensarea deficitului bugetar și accelerarea modernizării economiei.

„Cifrele arată că, atunci când administrația funcționează profesionist, câteva luni pot recupera ani pierduți”, a transmis ministrul, subliniind că acest an va fi decisiv pentru valorificarea integrală a fondurilor disponibile României.