Guvernul Român își dorește ca extracția gazelor din zăcământul offshore Neptun Deep să înceapă până în 2025 și pregătește o propunere de modificare a Legii offshore, a declarat joi Dan Dragoș Drăgan, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, potrivit Agerpres.

„Scopul acestei propuneri legislative va fi de a elimina o serie de obstacole care blochează investițiile din Marea Neagră și este necesară să facem acest lucru cât de curând (...) Ce se dorește este să creăm un cadru pentru ca investitorii care exploatează gazul să aibă o continuitate a business-ului care să conducă la decizii pozitive”, a spus Drăgan la Forumul Gazelor Naturale, organizat în format online de publicația Financial Intelligence.

Despre modificarea legii offshore se vorbește deja de multe luni, dar Ministerul Economiei nu pare să fi găsit consensul necesar în Parlament. De altfel, un alt secretar de stat din minister, Niculae Havrileț, spunea recent că instituția a elaborat un draft de modificare a Legii exploatărilor petroliere offshore, convenit cu investitorii din Marea Neagră, pe care îl va lansa în dezbatere publică înainte de alegeri, dar care va fi aprobat de legislativul format după alegerile parlamentare.

Din cauza unor modificări legislative imprudente, investițiile în exploatarea gazelor din Marea Neagră au fost puse în stand-by în cea mai mare parte, dar începerea extragerii acestora este un țel important al ministerului, spune acum Dan Dragoș Drăgan.

Între timp, ExxonMobil și-a anunțat intenția de a părăsi România, iar compania de stat Romgaz analizează să intre în proiectul Neptun Deep, deținut de compania americană în parteneriat cu Petrom.

„În acest moment Romgaz evaluează posibil de a participa împreună cu Petrom, decizia finală urmând să se ia în cursul anului viitor. Dorința noastră este ca această exploatare să înceapă până în 2025 și să avem anii următori impactul pozitiv asupra pieței de gaze din România”, a spus Drăgan.

Însă pentru a putea fi exploatate cele 200 de miliarde de metri cubi - după cum estimează Sorin Gal, director general în cadrul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) - din Marea Neagră, este nevoie de investiții de mai multe miliarde de dolari, care nu vor veni dacă legislația nu se îmbunătățește.

„Investitorii trebuie să aibă un profit de două cifre, nimeni nu va investi dacă nu va avea acest profit de două cifre. Este foarte important cum vor fi taxate. Dacă vor fi suprataxate, vom avea gaze scumpe, care nu vor fi competitive, iar prețul gazelor va crește pe piața din România, întrucât marea majoritate a zăcămintelor sunt depletate, cu costuri mari, iar producția ați văzut că a scăzut în contextul pandemic mai mult decât declinul natural pe care noi îl prognozăm anual. Această reducere a investițiilor din upstream, unde numărul de sonde săpate a scăzut cu 75%, va duce la un declin în anii următori, cu impact asupra pieței gazelor”, a declarat Sorin Gal, de la ANRM.

El spune că Marea Neagră „pare să devină o mică Mare a Nordului”, dar trebuie făcute investiții serioase. „Pentru a exploata aceste resurse și a ajunge la un vârf de peste 10 miliarde de metri cubi (pe an - n.r.) ar însemna cel puțin 6-7 miliarde de dolari, sigur că nu oricine poate investi și exploata aceste gaze”, a mai spus oficialul ANRM.

În același timp, la nivel european, investițiile în gaze sunt descurajate, deși România - alături de alte state membre UE - militează pentru folosirea gazului natural ca înlocuitor al cărbunelui. Însă, Comisia Europeană spune că gazul poate fi folosit drept combustibil de tranziție pentru producerea de energie, dar în alte domenii ar fi de preferat să se treacă la soluții cu emisii mai reduse de gaze de seră.

„Nu există nicio îndoială că gazul natural poate aduce unele beneficii în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și calitatea aerului în următorul deceniu, ca înlocuitor al cărbunelui. Pentru acele țări în care cărbunele constituie o sursă de energie semnificativă pentru încălzire sau generarea de electricitate, gazul natural ar putea juca un rol de tranziție, completând eliminarea treptată a energiei pe bază de cărbune și penetrarea crescută a surselor regenerabile de energie și îmbunătățirea eficienței energetice. Însă, în alte domenii precum transportul, beneficiile trecerii la gazul natural sunt mult mai puțin evidente din perspectiva emisiilor de gaze cu efect de seră. În plus, ar spori dependența UE de importurile de gaze naturale”, arată Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene, într-o scrisoare transmisă statelor estice, obținută de Economica.net.

Guvernul român ar dori ca mare parte dintre proiectele de producție de energie pe gaz și de transport a gazelor să fie finanțate din banii europeni, dar scrisoarea lui Timmermans sugerează că ar fi indicat să fie atrase investiții private în acest domeniu.