Guvernele de la Budapesta și Varșovia au votat împotriva bugetului multianual al UE pentru perioada 2021-2017, estimat la circa 1.100 miliarde de euro, precum și împotriva Mecanismului de Redresare și Reziliență, un plan în valoare de 750 miliarde de euro pentru revenirea economică post-pandemie, din cauza unei clauze care condiționează accesul la fondurile europene de respectarea statului de drept.

Dar, în pofida acestui veto, Uniunea Europeană va merge înainte cu pachetul său financiar destinat relansării economiei blocului comunitar după pandemia de COVID-19, a declarat vineri comisarul Paolo Gentiloni, transmite Agerpres.

„Desigur că nu vom capitula în fața acestui veto. Acest lucru ar trebui să fie foarte clar Ungariei și Poloniei...Premisa noastră este foarte clară vis a vis de aceste state membre, vom merge înainte fără ele”, a spus Gentiloni la o conferință organizată vineri de Institutul pentru studii politice internaționale (ISPI).

Comisarul european a adăugat că este îngrijorat cu privire la impasul care există în continuare în relația cu cele două state membre din Europa de Est, dar totodată și-a exprimat încrederea că acest impas poate fi depășit printr-un acord grație eforturilor diplomatice. Potrivit lui Gentiloni, faptul că Germania, cea mai puternică țară din UE, deține în prezent președinția rotativă a blocului comunitar ar putea fi „un avantaj în găsirea unei soluții”.

Negocierile din ultimele zile nu au dus încă la un rezultat. Premierul ungar Viktor Orban a reiterat vineri că Ungaria nu va acccepta o legătură între bugetul UE și planul de redresare și statul de drept, respingând o propunere de compromis avansată joi de Polonia.

Vicepremierul polonez Jaroslaw Gowin a declarat joi seară că Varșovia ar putea renunța la veto-ul asupra bugetului UE pe perioada 2021-2027 și planul de redresare post-COVID, dacă va exista „o declarație clară” a Consiliului European privind modul de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Comisia Europeană studiază deja diferite opțiuni pentru a activa fondul de redresare post-pandemie fără Polonia și Ungaria, dacă aceste țări nu-și ridică în zilele următoare veto-ul asupra acestui plan.

Una dintre opțiunile analizate de Comisia Europeană este inițierea unei „cooperări consolidate”, un mecanism prevăzut în tratate și care permite unui grup de cel puțin nouă state membre să lanseze o inițiativă la care nu doresc să participe și celelalte state membre. O altă idee ar fi ca statele membre care doresc să participe la fondul de redresare să ofere garanțiile financiare necesare pentru ca Executivul comunitar să poată emite datoria comună cu care se va finanța acest fond, astfel încât să nu mai fie nevoie de decizia privind resursele proprii (care cuprinde sursele de finanțare ale mecanismului), blocarea acestei decizii fiind modalitatea prin care Polonia și Ungaria au opus acel veto. O a treia variantă ar presupune un acord interguvernamental între statele statele interesate, dar Bruxellesul consideră că această opțiune este mai puțin atractivă, întrucât ar necesita mai mult timp și, în plus, atragerea de împrumuturi de pe piețe prin această schemă ar crește gradul de îndatorare al statelor membre.