O cifră care continuă să scadă: în Germania, inflația a continuat să se diminueze în septembrie, atingând cel mai scăzut nivel din februarie 2021. Cu un indice al prețurilor de consum de 1,6 % pe parcursul unui an, țara a văzut pentru prima dată în trei ani și jumătate acest indice scăzând sub pragul simbolic de 2% – obiectivul stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) în 2021.

O veste bună în principiu, permisă așadar de o scădere semnificativă (6,9%) a prețurilor la combustibil și la energie (3,8%), în comparație cu anul trecut.

În ciuda acestor indicatori pozitivi, economia germană se scufundă într-o dinamică lentă. Acest context economic ar putea duce la un al doilea an de recesiune în 2024: conform celor cinci institute economice majore ale țării (Berlin, München, Kiel, Halle și Essen), țara ar trebui să își vadă activitatea economică diminuată în continuare cu 0,1% în 2024, după o recesiune de 0,3% în 2023.

Mai mulți factori explică acest fenomen. Unul dintre aceștia este starea industriei germane – cândva puternică și exportatoare – care se luptă să-și revină de la începuturile războiului din Ucraina (și, prin urmare, de la sfârșitul alimentării cu gaz rusesc ieftin) și după ascensiunea protecționismului chinez, care i-a întrerupt exporturile. Până acum, cifrele șomajului sunt stabile (aproximativ 6%), dar industria auto germană s-ar putea confrunta în curând cu tăierea a mii de locuri de muncă după probabila închidere a unităților de producție Volkswagen, cel mai mare angajator industrial de peste Rin.

Industria se confruntă cu o concurență puternică din partea țărilor străine, începând cu China, care a devenit extrem de puternică în sectorul auto, în special cel electric. Alte sectoare se luptă să-și revină în urma creșterii prețurilor la energie: produsele chimice și oțelul, care se confruntă și cu concurența dinspre China.

Această situație ar putea continua. Companiile, care ar avea puterea de a îmbunătăți productivitatea și competitivitatea, investesc puțin sau deloc, ceea ce duce la o scădere a comenzilor din străinătate. Pe partea statului, guvernul nu face mai mult: coaliția de guvernământ este blocată într-o ortodoxie financiară din ce în ce mai accentuată, refuzând și orice formă de investiție. Ponderea investițiilor publice brute în PIB-ul Germaniei a fost de 2,5% între 2018 și 2022, cea mai scăzută dintre principalele țări cu venituri mari, cu excepția Spaniei. Rezultat: anumite proiecte rămân în impas, începând cu anumite drumuri și infrastructuri de telecomunicații care devin din ce în ce mai depășite.

De asemenea, este puțin probabil ca un consum al gospodăriilor să revigoreze creșterea germană: grav afectate de șocul energetic și de creșterea constantă a prețurilor locuințelor, acestea se luptă să-și recapete puterea de cumpărare care a fost zguduită în mare măsură de la începutul războiului din Ucraina, în ciuda unor creșteri salariale și a unei încetiniri a inflației. Drept urmare, economia abia a crescut din 2019 și totul sugerează că această contracție va continua.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA