Entuziasmul a lipsit din cel de-al treilea scrutin organizat în Grecia de la începutul acestui an, toate așteptările fiind îndreptate acum către verdictul pe care instituțiile financiare internaționale îl vor da, până la finele lui 2015, cu privire la ritmul reformelor aplicate de autoritățile locale.

„Întrebarea care se pune acum este dacă noul guvern va avea capacitatea de a trece cu bine de prima evaluare a pachetului de măsuri”, a spus pentru Bloomberg Mutjaba Rahman, managerul firmei de cercetare și consultanță Eurasia Group. El a precizat că de acest lucru va depinde stabilitatea economică și politică.

Într-o conferință de presă după anunțarea rezultatelor voturilor de duminică, premierul elen s-a arătat extrem de optimist. „Dificultățile pot fi depășite, cu pași siguri, dacă suntem conștienți de drumul care ne așteaptă”, a spus Tsipras. În plus, el a adăugat că dacă generația tânără se va implica, orice este posibil.

Economia Greciei s-a contractat cu 29% față de 2009 și este departe de a-și reveni. Măsurile pe care autoritățile de la Atena și le-au asumat în iulie, sub presiunea creditorilor internaționali care au acceptat un nou acord de salvare în valoare de 86 miliarde de euro, vor accentua, cel mai probabil, austeritatea.

Ce anume are de făcut noul guvern de la Atena?

Acordul din iulie, încheiat pe o perioadă de trei ani, implică o serie de revizuiri și reduceri de cheltuieli. Pentru ca Grecia să poată primi următoarea tranșă a ajutorului financiar – de care are nevoie pentru a-și plăti împrumuturile scadente, pentru a recapitaliza băncile și a-și susține economia fragilă – trebuie întâi să impună o serie de reforme, cele mai multe dintre ele în următoarele luni. Ele vizează aprobarea unui buget suplimentar pentru acest an, modificări de taxe și impozite, precum și sistemul de pensii. De asemenea, sunt vizate și administrația publică, dar și mediul de afaceri.

În campania electorală, liderii de la Atena au declarat, în mai multe rânduri, că deși intenționează să respecte acordul cu creditorii, își doresc, pe de altă parte, să renegocieze unele aspecte, cum ar fi măsurile privind piața muncii și limitările impuse pentru excepțiile de la plata taxelor de către producătorii agricoli.

Ce se întâmplă cu băncile?

Recapitalizarea băncilor din Grecia, aflate într-o situație extrem de fragilă după retragerile masive de depozite, care au impus introducerea de măsuri de control, este un alt subiect fierbinte. Acordul cu creditorii prevede până la 25 de miliarde de euro în acest scop, eliberarea acestor fonduri depinzând însă de o amplă evaluare a băncilor elene de către Banca Centrală Europeană, ce urmează să se încheie la finalul lunii octombrie.

Astfel, vor fi efectuate teste de stres pentru a determina necesarul de capital al fiecărei bănci, iar dacă sumele nu vor fi exagerat de mari, pasul următor va fi majorarea acestuia.

Zona euro, intactă

În ciuda faptului că Grecia e încă departe de stabilitate, amenințarea ca statul elen să intre în incapacitate de plată și să iasă din zona euro nu mai este la fel de presantă, scrie Wall Street Journal.

Pe de altă parte, oamenii de afaceri din țară spun că au nevoie de un mediu politic calm și durabil, precum și de eliminarea rapidă a măsurilor de control a capitalului pentru ca deteriorarea activității companiilor să nu mai continue în ritm accelerat.

Spre deosebire de alte economii din zona euro, Grecia este dominată de afaceri de mici dimensiuni, cu câțiva angajați. Astfel de firme au o capacitate limitată de a apela la variante de rezervă în condițiile accesului limitat la finanțări bancare.

Potrivit statisticilor oficiale din Grecia, în iulie, prima lună de activitate după impunerea măsurilor de control, importurile au scăzut cu 32 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent, iar exporturile s-au diminuat cu 8 la sută. Între august 2010 și august 2015, circa 200.000 din 780.000 de firme s-au închis.