Atena are o serie de întrebări cu privire la oportunitatea proiectului bulgar, proveniența gazului natural și finanțarea conductei, astfel că trimite o scrisoare Bruxelles-ului, scrie Energy Press.

Grecia este îngrijorată din cauza controversatului proiect "Inelul de solidaritate" (Solidarity Ring), promovat de Bulgaria, care va transporta gaze naturale de proveniență "îndoielnică" în Europa Centrală, cu ocolirea Greciei, dar cu creșterea rolului Turciei și aducând, după câte se pare, beneficii Rusiei.

În scrisoarea pe care Grecia o pregătește către instituțiile europene, vor fi ridicate o serie de întrebări, și anume cui îi folosește cu adevărat proiectul bulgar și în ce măsură este oportun să fie finanțată cu fonduri europene o versiune renăscută a conductei Nabucco, adică a proiectului care, în anii 2010, a încercat să excludă Grecia din rețelele de transport al gazelor naturale dinspre Marea Caspică, dar care a fost în cele din urmă "învins" în 2013 de conducta TAP.

Și de ce Bulgaria exclude nu numai Grecia și companiile DESFA și DEPA (ca acționari ai IGB), ci și acționarii conductei TAP de la rețeaua de conducte care va transporta, după câte se pare, gaz azer spre UE, pentru a-l înlocui pe cel rusesc, în contextul strategiei Repower EU.

Întrebările vizează inclusiv proveniența gazelor naturale pe care Bulgaria, în cooperare cu Turcia, are ambiția de a le exporta în UE, întrucât este posibil ca acest gaz să fie vândut ca fiind azer, dar de fapt să fie rusesc.

Rolul Turciei

Îngrijorarea se bazează pe faptul că gazul azer, după cum se știe, urmează traseul prin conducta TANAP care alimentează apoi TAP la granița greco-turcă (Ipsala). Dar ruta Solidarity Ring ocolește Grecia și urmează ruta Turcia-Bulgaria-România-Ungaria-Slovacia, ceea ce înseamnă că Ankara va folosi rețeaua de conducte rusești pentru a alimenta această rută, adică Turk Stream, ceea ce înseamnă, la rândul său, că gazul planificat a fi transportat în Europa este foarte probabil să fie rusesc.

În practică, întrebarea pe care Grecia o va pune serviciilor comunitare este dacă va fi aprobată o astfel de finanțare de către Comisia Europeană, deși există serioase semne de întrebare cu privire la proveniența reală a gazului care va fi transportat prin Turkstream către Europa.

Sunt multe întrebări în legătură cu proiectul Bulgariei, care de luni de zile urmărește o atitudine din ce în ce mai pro-turcă în sectorul energetic, precum și în legătură cu Azerbaidjanul. Baku susține că până în 2027-2028 va reuși să-și dubleze exporturile în prezent în valoare de 11-12 miliarde de metri cubi, adăugând încă 15 miliarde de metri cubi (10 pentru TAP și 5 pentru Inelul de solidaritate).

Dar, după cum spun specialiștii din domeniu, acest lucru este posibil doar dacă se construiește conducta transcaspică, iar Azerbaidjanul începe să transporte gaze naturale turkmene către UE, lucru despre care se discută de 15 ani, fără nicio șansă de realizare. 

Cui servește scăderea rolului "Coridorului vertical"?

Principala întrebare este, însă, cui servește scăderea rolului așa-numitului "Coridor vertical", adică interconectarea Mării Egee cu Marea Baltică și furnizarea de gaze naturale din surse nerusești către toate țările din Europa Centrală și Balcani.

Surse de pe piață explică faptul că, în cazul în care capacitatea rămasă liberă a IGB, care după anul 2025 este de așteptat să crească la 4 miliarde de metri cubi, nu este folosită de Bulgaria și de consumatorii aflați la nord de aceasta, atunci întreaga strategie de dezvoltare a "Coridorului vertical" de la Marea Egee către Europa Centrală va fi pusă sub semnul întrebării.

Aceiași factori se întreabă și cu privire la creșterea capacității IGB, lucrări pe care compania elenă de gaz DESFA le realizează la Komotini. Un astfel de demers ar rămâne fără sens întrucât conducta nu va fi folosită din cauza faptului că o mare parte din cererea Balcanilor de Est și a Europei Centrale va fi acoperită prin Turcia și prin Solidarity Ring.

În aceeași logică, va fi subminat și orice alt plan de creștere a capacității "Coridorului vertical", de exemplu, prin crearea noilor FSRU destinate exportului la Salonic, Alexandroupolis și Corint, întrucât destinatarul final este piața balcanică.

Toate acestea în contextul în care întreaga capacitate a IGB este de așteptat să fie finalizată până în 2025, în timp ce proiectele din Solidarity Ring nu vor fi gata, în niciun caz, înainte de 2027.

Sursa: RADOR