Guvernul României consideră regretabil faptul că, în ciuda demersurilor și argumentelor părții române și ale altor state membre afectate de Pachetul Mobilitate I efectuate și transmise pe parcursul negocierilor interinstituționale între Consiliul UE și Parlamentul European, nu a fost posibilă agrearea unor texte care să includă măsuri proporționale și echilibrate în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă în sectorul transporturilor și sprijinirii, în același timp, a competitivității companiilor, inclusiv cele românești, din sectorul transportului rutier, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Afacerilor Externe.

„Autoritățile române, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Externe, consideră că prevederile cu caracter restrictiv și disproporționat, incluse în versiunea finală a Pachetului Mobilitate I adoptată de Parlamentul European la data de 8 iulie a.c., și ale căror implicații negative au fost semnalate anterior în mod repetat de autoritățile române, vor afecta funcționarea pieței interne și activitatea de transport rutier în Uniune, precum și îndeplinirea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice”, se arată în comunicat.

În acest context, România își rezervă dreptul de a utiliza toate opțiunile de acțiune pe care le au la dispoziție, inclusiv introducerea de acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. 

Parlamentul European a adoptat în această săptămână Pachetul Mobilitate I, care conține trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE  și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE și a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Legislația conține mai multe prevederi considerate problematice de autoritățile române, precum obligația întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, obligația întoarcerii conducătorului auto la sediu la 3 sau 4 săptămâni (în funcție de situație), introducerea unei perioade de prohibiție de 4 zile pentru operațiunile de cabotaj.

România s-a opus Pachetului final, alături de alte opt state membre (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia), votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European. Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorității calificate a statelor membre.

Ulterior, Parlamentul European s-a pronunțat asupra pachetului final în sesiunea plenară din 8 iulie a.c. și a adoptat textele rezultate în urma negocierilor cu Consiliul. Aceasta reprezintă ultima etapă procedurală în procesul de adoptare a celor trei acte legislative din cadrul Pachetului Mobilitate I, care vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În perspectiva votului din Parlamentul European, miniștrii români ai transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor și, respectiv, afacerilor externe, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia, au transmis membrilor Parlamentului European, la 30 iunie a.c., o scrisoare în care au evidențiat implicațiile negative ale prevederilor restrictive din Pachet și au solicitat Parlamentului European reanalizarea acestora din perspectiva menținerii competitivității transportului rutier de mărfuri și a contribuției acestuia la obiectivele din domeniul schimbărilor climatice.

Parlamentul a adoptat însă actele în forma agreată cu Consiliul.

Și comisarul pentru transporturi Adina Vălean s-a declarat dezamăgită de faptul că „noul set de reguli include elemente care nu sunt în concordanță cu ambițiile Pactului Ecologic European și cu sprijinul acordat de către Consiliul European  obiectivului de a atinge o Uniune neutră din punct de vedere al emisiilor până în 2050”.