Executivul a adoptat vineri o ordonanță de guvern care prevede introducerea salariului minim diferențiat pe criterii de studii și vechime în muncă. Actul normativ nu era introdus pe ordinea de zi a ședinței.

„Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă care modifică o serie de acte normative, printre care Codul Muncii - Legea nr. 53/2003, şi Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă. Modificările aduse Codului Muncii vizează crearea cadrului legal pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prin raportare la criteriile referitoare la nivelul studiilor şi al vechimii în muncă. Prin hotărâre de Guvern se va putea stabili nivelul salariului minim diferenţiat pentru anumite categorii de salariaţi: pentru salariaţii care sunt încadraţi pe studii superioare, precum şi pentru cei care au o vechime în muncă peste un anumit nivel”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Muncii.

Ordonanţa de urgenţă nu a figurat pe ordinea de zi publicată de Guvern, intrând pe ordinea de zi suplimentară, notează Mediafax.

OUG modifică Codul Muncii şi introduce definiţia de salariu minim diferenţiat, dar actul nu conţine sume. Ulterior, în baza acestei ordonanţe, Guvernul va da o Hotărâre care să precizeze sumele.

Potrivit unor anunțuri făcute anterior de oficiali guvernamentali, salariul minim brut ar urma să crească de la 1.900 de lei pe lună la 2.080 de lei pe lună, iar pentru persoanele cu studii superioare şi pentru cele cu minimum 15 ani vechime, salariul minim brut creşte la 2.350 de lei pe lună. Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că este posibil ca salariul minim să fie majorat de la 1 decembrie.

Însă mediul de afaceri a criticat măsura și, mai ales, lipsa dezbaterilor asupra ei.

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România (CCIFER) susține că modificările salariului minim în forma anunţată de Guvern pot afecta întreaga economie a ţării, prin creşterea costurilor cu forţa de muncă, reflectată într-un final în majorarea preţurilor.

Aceste modificări, anunţate într-un orizont de timp foarte scurt, impactează predictibilitatea şi stabilitatea fiscală, arată un comunicat al CCIFER.

De asemenea, majorarea salariului minim afectează capacitatea întreprinderilor, mai ales mici şi mijlocii de a ajusta corespunzător bugetele, care sunt stabilite încă de la sfârşitul anului anterior. „Ne referim aici nu numai la majorările de salarii minime, ci la întreaga grilă de salarizare, care trebuie să fie ajustată în noile condiţii, fără a fi corelată cu productivitatea muncii”, spune asociaţia, care notează că România este la coada listei în UE în materie de productivitate.

Efectele acestei majorări vor fi resimţite pe termen lung prin scăderea atractivităţii ţării pentru investitorii străini, prin creşterea costurilor cu forţa de muncă, în timp ce stabilirea salariului minim în funcţie de vechimea în muncă va crea o birocraţie excesivă şi va reprezenta un alt argument în defavoarea performanţei.

CCIFER consideră că stimulentele financiare acordate salariaţilor pentru vechimea în muncă trebuie să rămână reglementate prin sporul de vechime şi acordate în baza negocierii dintre partenerii sociali, în funcţie de realităţile economice şi de piaţa din fiecare industrie şi unitate comercială.

„Estimăm că o asemenea măsură va afecta în mod nerezonabil şi nejustificat posibilitatea de a găsi un loc de muncă corespunător pregătirii şi competenţelor pentru unele persoane ce au o vechime mai mare de 15 ani, care constituie cea mai mare bază de forţă de muncă din România.”

„Ne arătăm de asemenea îngrijorarea pentru lipsa de sustenabilitate a salariilor din aparatul de stat, hotărârea de Guvern nefăcând referire la sursa fondurilor din care urmează a fi suportată această creştere, în condiţiile în care forţa de muncă angajată în administraţia publică reprezintă în medie 26% din numărul total de angajaţi din economia naţională şi se află în prezent în primele 3 poziţii în topul celor mai ridicate salarii”, mai spune CCIFER.

Anterior, și Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) a anunţat că intenţia Guvernului de a majora din nou salariu minim „aleatoriu şi fără un studiu de impact prealabil” va duce la regândirea modelului de business în rândul comunităţii germane de business din România, ceea ce poate însemna că unele companii germane din România – mai ales cele din industria prelucrătoare – îşi vor reduce anumite activităţi sau pe viitor vor renunţa complet la ele.

De asemenea, investitorii germani au spus că ideile de diferențiere a salariului minim nu sunt oportune, deoarece nu întotdeauna diploma obținută se reflectă și în activitatea prestată. în timp ce legarea salariului minim de vechimea în muncă ar putea fi „chiar contraproductivă, pentru că respectiva categorie profesională va fi privită de angajatori ca fiind şi mai puţin atractivă”.