Veniturile bugetului consolidat sunt estimate la 341,4 miliarde de lei, adică 33,4% din produsul intern brut, în timp ce cheltuielile sunt preconizate la 367,5 miliarde de lei, respectiv 35,9% din PIB.

Rezultă un deficit bugetar de 26,1 miliarde de lei - 2,55% din PIB în termeni cash, respectiv 2,57% din PIB în standard ESA (folosit în evaluările Comisiei Europene), mai mic procentual decât cel realizat anul trecut. În 2018, potrivit estimărilor Ministerului de Finanțe, deficitul bugetar a fost de 2,9% din PIB.

Anul trecut, potrivit datelor ministerului, PIB a fost de 949,6 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 4,5% față de anul anterior, iar inflația medie anuală a fost de 4,63%.

Rata șomajului va scădea ușor în acest an, la 3,2%, de la 3,31% în 2018, ceea ce înseamnă că, la sfârșitul lui 2019, numărul șomerilor va fi de 287.000 de persoane.

Câștigul salarial mediu net urcă la 3.085 de lei, în 2019, de la 2.685 lei în 2018, iar numărul mediu de salariați este estimat, de asemenea, în creștere la 6,655 milioane persoane, de la 6,525 milioane persoane în 2018.

Din nou promisiuni privind investițiile

Potrivit Ministerului Finanțelor, principalele obiective ale bugetului pe anul 2019 sunt susținerea investițiilor publice, educația și sănătatea.

Proiectul de buget prevede cheltuieli cu investițiile de 46,8 miliarde lei (4,57% din PIB), în creștere cu 12,5 miliarde lei față de 2018. Principalele cheltuieli asigurate de la bugetul de stat pe anul 2019 vizează Programul Național de Dezvoltare Locală (2,5 miliarde lei), Programul de interes public și social derulat de Compania Națională de Investiții (1,1 miliarde lei), investiții ale operatorilor din industria de apărare (200 milioane lei), investiții în infrastructura de transport (5,6 miliarde lei, din care 4,1 miliarde de lei aferente proiectelor finanțate din fonduri europene) și investiții în domeniul apelor (400.000 lei).

Suma alocată pentru sectorul de Sănătate a fost majorată cu aproximativ 5 miliarde de lei față de 2018, ceea ce înseamnă o creștere de 12% (exclusiv subvenția de echilibrare), atât în bugetul Ministerului Sănătății cât și cel al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. „S-au alocat 1,18 miliarde lei pentru aparatură, investiții și echipamente în spitale, în special pentru achiziția de incubatoare și ecografe și 305,3 milioane lei din împrumutul acordat de BIRD achiziției de echipamente de screening, RMN, pentru radioterapie”, arată Ministerul Finanțelor, într-o prezentare a principalelor cifre din proiectul de buget

În Educație, s-au alocat suplimentar de la bugetul de stat, comparativ cu anul 2018, circa 9,8 miliarde lei, reprezentând o majorare de 47%, pentru acoperirea creșterilor salariale, pentru investiții (2 miliarde lei) - pentru implementarea unor proiecte finanțate din fonduri europene în vederea modernizării procesului de predare-învățare cu ajutorul tehnologiilor informațiilor și comunicării, prin dotarea școlilor cu table interactive. De asemenea, sunt alocate 1,1 miliarde lei pentru implementarea unui nou program prin care sunt asigurate de rechizite pentru copii din învățământul preuniversitar.

În bugetul pentru anul 2019 a fost prevăzută alocarea de 2% din PIB pentru Apărare, conform angajamentelor asumate față de partenerii din NATO.

Totodată, în bugetele instituțiilor publice a fost prevăzută suma de 318,8 milioane de lei pentru finanțarea acțiunilor aferente Președinției Consiliului UE.

„Au fost asigurate sumele necesare pentru majorarea cu 15% a pensiilor începând cu luna septembrie 2019 - ceea ce reprezintă o suplimentare cu 6,5 miliarde lei a Bugetului asigurărilor sociale de stat. În bugetul asigurărilor sociale de stat viramentele către sistemul de pensii administrate privat (Pilonul II) sunt de 8,6 miliarde de lei”, precizează Ministerul Finanțelor.

Scad cheltuielile cu dobânzile

Nivelul datoriei guvernamentale brute estimat pentru anul în curs este de 35,3%, în creștere ușoară față de nivelul estimat pentru sfârșitul anului 2018, de 34,9%, dar Ministerul Finanțelor apreciază un nivel al cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriei publice de 13,5 miliarde lei, și o pondere mai redusă în PIB, de 1,3% în anul 2019 față de 1,4% în anul 2018.

Mai mult, din recent introdusa taxă pe activele financiare ale băncilor, nu a fost prevăzută încasarea niciunui leu, deși actul normativ care a introdus-o este în vigoare și ar urma să genereze primele încasări după primul trimestru. notează Profit.ro.

Cu alte cuvinte, Finanțele speră că rata ROBOR nu va depăși 2% în medii trimestriale, deși recentele evoluții nu indică acest lucru. La nivelul actual al ROBOR, aplicând taxa pe active așa cum este reglementată în ordonanță, statul ar fi putut estima încasări de circa 4 miliarde de lei din sistemul bancar.

Dar ministrul Eugen Teodorovici, a declarat, după aprobarea ordonanței, că nu va prevedea încasări bugetare din noua taxă, sugerând că miza legii este scăderea dobânzilor, evoluție pe care considera că băncile o vor susține pentru a nu trebui să plătească taxa.

Pe astfel de speranțe de scădere a dobânzilor Finanțele au fundamentat probabil și cifrele extrem de optimiste de la subcapitolul de cheltuieli cu dobânzile din bugetul de stat, în condițiile în care ministerul a respins mare parte din ofertele băncilor la ultimele licitații de titluri de stat chiar din cauza dobânzilor prea mari, mai scrie Profit.ro.

Bani mai mulți pentru servicii, tăieri la DNA și DIICOT

Serviciile secrete vor primi mai mulți bani în 2019, după discuțiile privind tăierile din bugetul de anul trecut.

Astfel, potrivit Ministerului de Finanțe, Serviciul Român de Informații va avea un buget de 2,44 miliarde de lei (+4,8% față de execuția din 2018), Serviciul de Protecție și Pază de 233,801 milioane de lei (+20,8%), Serviciul de Telecomunicații Speciale de 604,149 milioane de lei (+69,5%), iar Serviciul de Informații Externe un buget de 309,583 milioane de lei (+8,5%).

În schimb, proiectul de buget de stat pe 2019 prevede tăierea cu 6% a creditelor bugetare ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA), de la o execuție preliminată pe 2018 de 185,058 milioane lei la o alocare de 174,017 milioane lei anul acesta, conform datelor analizate de Profit.ro. Bugetul DIICOT suferă o tăiere și mai drastică anul acesta, de 13,42% față de execuția preliminată pe 2018, respectiv de la 183,89 la 159,21 milioane lei.

În ceea ce privește bugetele ministerelor, Ministerul Fondurilor Europene înregistrează cea mai mare creștere a bugetului în acest an față de cel din 2018, de 183%, iar Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat pierde 28,9% din alocări, conform datelor publicate joi seara de Ministerul Finanțelor Publice.

O creștere semnificativă a bugetelor este prevăzută pentru Ministerul Economiei - 620,356 milioane de lei, în creștere cu 162,9%, Ministerul Sănătății - 9,485 miliarde de lei (+64,6%) sau Ministerul Transporturilor - 11,661 miliarde de lei (+54,9%).

Ministerul Muncii și Justiției Sociale va avea un buget de 25,589 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de plățile efectuate în cadrul Bugetului din 2018.

Pe de altă parte, bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (652,161 milioane de lei ) scade cu 28,9%. Un buget mai mic vor avea și Ministerul Energiei (250,024 milioane de lei, minus 13%) și Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională (261,472 milioane de lei, minus 20,2%), conform datelor centralizate de Agerpres.

Consiliul Economic și Social are prevăzut, pentru 2019, un buget de 29,602 milioane de lei, în creștere cu 338,9%.

Bugetul Administrației Prezidențiale va fi mai mare cu 4,1% și se va cifra la 55,42 milioane de lei.

Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat va fi de 70,092 miliarde de lei (+10,3%), Bugetul Asigurărilor de Șomaj de 1,148 miliarde de lei (+20,7%), iar Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate va avea un buget de 37,837 miliarde de lei (+9%).

Bugetul de stat și bugetele de asigurări sunt prevăzute a fi în sumă de 308,662 miliarde de lei, în creștere cu 15,4%.

Pe ce se bazează creșterea

Proiecția bugetară pentru 2019 are la bază o creștere economică de 5,5%, peste cea din acest an. Această prognoză este mult mai optimistă decât cea a instituțiilor internaționale, inclusiv a Comisiei Europene.

Guvernul apreciază însă că, în continuare, cererea internă va reprezenta motorul creșterii economice, dar estimează o îmbunătățire a activității economice în toate sectoarele, în special în sectorul serviciilor și în ramurile industriale cu potențial ridicat de export.

Potrivit Strategiei fiscal-bugetare 2019-2021, ritmul anual de creștere a formării brute de capital fix (adică al investițiilor) va fi de 6,9%, iar cheltuielile cu consumul final al populației se vor majora cu 6,5%.

De asemenea, în Strategie, Ministerul Finanțelor prezintă și o serie de măsuri care să asigure o mai bună participare pe piața muncii în scopul atingerii până în 2020 a unei rate de ocupare de 70% pentru populația în vârstă de 20-64 ani, în concordanță cu prioritățile Strategiei Europa 2020. „Se așteaptă continuarea îmbunătățirii pieței muncii, prin majorarea populației ocupate cu 1,4%, concomitent cu reducerea ratei șomajului la 4,1%, se arată în strategia publicată tot joi de minister.

De asemenea, ministerul vorbește și de susținerea mediului de afaceri pentru a crea premisele unei creșteri sustenabile, prin diverse scheme de ajutor de stat, un program de susținere al IMM.

Fără îndoială, în Strategia fiscal-bugetară, Guvernul menționează și alte programe anunțate în ultimii ani, precum înființarea Fondului de Dezvoltare și Investiții, vorbește și de reforme structurale în domeniul companiilor de stat sau investiții în infrastructura de transport, accelerarea absorbției fondurilor europene sau prioritizarea investițiilor publice și, să nu uităm, crearea unei politici fiscale predictibile. Cum ar fi OUG 114, probabil, care a dat peste cap sectoare întregi și a fost anunțată cu câteva zile înainte de Crăciun, dar a intrat în vigoare imediat și nu toată lumea știe încă în ce mod se vor aplica unele prevederi.