Valoarea estimată a produsului intern brut a rămas la același nivel, respectiv 1.022 miliarde de lei și creșterea economică este estimată la 5,5%. Veniturile bugetare sunt, de asemenea, neschimbate la 342,675 miliarde lei (33,31% din PIB), în timp ce cheltuielile au fost majorate la 370,924 miliarde lei (36,28% din PIB), de la 368,793 miliarde lei (36,07% din PIB) în varianta anterioară, scrie Agerpres.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat, la mijlocul lunii februarie, că majorarea deficitului la 2,76% din PIB a fost singura măsură posibilă pentru a putea da alocații mărite copiilor, conform unui amendament adus proiectului Legii bugetului pe 2019, însă ținta de deficit pe 2019 nu va fi depășită.

Conform Strategiei, planificarea bugetară a avut în vedere realizările veniturilor bugetare la nivelul anului 2018, prognoza pe termen mediu 2018-2022 (prognoza de iarnă 2019) elaborată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză conform căreia creșterea reală a PIB în anul 2019 va fi de 5,5%, angajamentul ANAF de a colecta venituri suplimentare de aproximativ 7,5 miliarde lei prin intensificarea acțiunilor de îmbunătățire a colectării și reducerea evaziunii fiscale, prevederile legislative actuale, inclusiv pentru TVA (cotă standard 19%, cotă redusă de 9% pentru alimente) și accize (menținerea nivelului accizei pentru produsele energetice), impactul generat de OUG 114/2018 prin creșterea taxării în domeniul jocurilor de noroc (0,5 miliarde lei) și creșterea nivelului accizelor pentru produsele din tutun (0,6 miliarde lei).

Au fost luate în calcul și distribuirea și virarea sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, în cazul regiilor autonome, a 35% din sumele repartizate la alte rezerve (1,5 miliarde lei), veniturile estimate a fi încasate în urma vânzării licențelor de telecomunicații de tip 5G de către ANCOM (2,1 miliarde lei), aplicarea și în 2019 a măsurilor de repartizare a minimum 90% din profitul net realizat sub formă de vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, sau dividende, în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților cu capital integral sau majoritar de stat. Estimarea Pilonului II de pensii pe perioada 2019 - 2022 a fost realizată în condițiile menținerii, ca și în anul 2018, a unei cote de contribuție la fondul de pensii de 3,75%.

La estimarea cheltuielilor s-au avut în vedere: majorarea de la 1 septembrie 2019 a valorii punctului de pensie cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei;majorarea de la 1 septembrie 2019 a indemnizației sociale pentru pensionari garantată cu 10%, respectiv de la 640 lei la 704 lei; stabilirea, de la 1 ianuarie 2019 a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la suma de 2.080 lei lunar, majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare cu 1/4 din diferența dintre ce este prevăzut pentru 2022 și decembrie 2018, acordarea de vouchere de vacanță și a indemnizației de hrană etc.

Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2019 reprezintă 33,51% din PIB, 32,23% în anul 2020, urmând ca în anul 2021 să reprezinte 31,97% din PIB, evoluție determinate de evoluția indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referentă, precum și de actele normative adoptate până la acest moment, iar cheltuielile bugetare proiectate pentru anul 2019 reprezintă 36,28% din PIB, ajungând 33,98% în 2021, în scădere pe orizontul de referință ca pondere în PIB, se mai arată în Strategie.

Planificarea bugetară pe anul 2019 și estimările pe perioada 2020-2021 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2019 la 2,78% din PIB, o ajustare de 0,18 puncte procentuale față de anul 2018, care va continua pe orizontul 2020-2021, urmând ca acesta să ajungă în anul 2021 la 2,45% din PIB, respectiv o ajustare 0,33 de puncte procentuale față de anul 2019.

"Pe orizontul 2019-2021, politica de deficit bugetar continuă să susțină în mod direct creșterea economică, situându-se în marja permisă de Pactul de Stabilitate și Creștere, respectiv un deficit bugetar ESA de 3% din PIB. În termeni structurali, se estimează că deviația semnificativă înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) se va ajusta începând cu anul 2021. Devierea de la OTM s-ar produce în condițiile menținerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice de sub 40% din PIB, România înregistrând în anul 2017 un procent al datoriei publice de 35,2%, în scădere fată de anul 2016 cu 2,1 puncte procentuale. Perspectiva de creștere moderată a datoriei guvernamentale pe termen mediu și de menținere la un nivel relativ stabil și sustenabil se datorează creșterii economice susținute și unor deficite bugetare calculate conform metodologiei UE de până la 3% din PIB, în perioada 2019-2021", se mai precizează în Strategie.