În varianta de primăvară a Prognozei pe termen mediu, CNSP arată că suprapunerea șocurilor (contextul geopolitic, majorările succesive ale prețurilor la energie și alterarea lanțurilor globale de aprovizionare) accentuează riscurile și incertitudinile asupra economiei, afectând totodată așteptările pe termen scurt și comportamentul mediului de afaceri, scrie Agerpres.

Estimările publicate de CNSP sunt în linie cu previziunile instituțiilor financiare internaționale care au revizuit în scădere semnificativă țintele de creștere ale economiei românești în acest an. Astfel, FMI estima, recent un avans de 2,2% pentru 2022, de la 4,8% cât indica în toamnă, în timp ce Banca Mondială a indicat o creștere chiar mai modestă pentru PIB-ul României, de 1,9%.

Comisia de Prognoză explică, în documentul citat, că în elaborarea actualei variante a Prognozei de primăvară pentru perioada 2022-2025 a reevaluat evoluțiile indicatorilor macroeconomici, în contextul conflictului declanșat de invazia Rusiei în și al sancțiunilor internaționale impuse.

„Efectele crizei energetice și ale perturbărilor în lanțurile de aprovizionare, manifestate încă din partea a doua a anului 2021, au fost amplificate în actualul scenariu, luându-se suplimentar în calcul și recentele majorări ale cotațiilor internaționale pentru produsele energetice, cât și ale celor agroalimentare, precum și necesitatea suplimentării deficitului de resurse energetice de proveniență rusească. Încetinirea activității economice la nivel european și mondial, conform estimărilor instituțiilor internaționale, induc totodată o decelerare a dinamicii economiei naționale. Pentru principalele țări partenere din zona euro, noile prognoze au ajustat în jos dinamica creșterii economice cu peste 1,5 puncte procentuale”, menționează CNSP.

Potrivit instituției, conflictul Rusia-Ucraina a determinat o înrăutățire a indicatorilor comerciali în contextul dependenței ridicate de gazul rusesc.

Pe de altă parte, apariția unui nou val pandemic în China va accentua blocajele în lanțurile de aprovizionare, afectând în principal industria auto.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză menționează și un factor pozitiv, respectiv atenuarea șocului pandemic, care a condus la renunțarea restricțiilor începând cu luna martie și la o creștere a mobilității populației.

„În acest context, este de așteptat continuarea recuperării de activitate în sectoarele cele mai afectate în perioada crizei sanitare, cum ar fi HORECA sau sectorul de transporturi. Se menține însă riscul apariției în sezonul rece al unui nou val pandemic sau al unor mutații ale virusului. Analizele efectuate asupra contextului macroeconomic actual relevă un impact așteptat a se manifesta atât asupra puterii de cumpărare la nivelul populației, cât și asupra procesului investițional și al activității agenților economici”, subliniază sursa.

Proiectul de buget pentru anul 2022 a fost configurat pe o creștere economică de 4,6%.