Guvernul României a analizat luni, în cadrul unei ședințe informale, oportunitățile de finanțare de care țara va putea beneficia până în 2030, pentru a-și dezvolta sectorul energetic în tranziția către o economie care să respecte mediul și să combată efectele schimbărilor climatice, a anunțat instituția.

„România trebuie să își dezvolte sustenabil sistemul energetic, pentru a oferi resursele necesare cetățenilor, dar și mediului privat. Sursele curate de energie reprezintă viitorul, dar și garanția ridicării gradului de independență energetică”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

El a cerut ca România să prioritizeze generarea de capacități proprii de producție a componentelor necesare proiectelor pentru producerea energiei din surse regenerabile. Această abordare va genera atât beneficii economice, prin dezvoltarea sustenabilă, pe orizontală, a capacităților de producție din sectorul energetic, precum și crearea de noi locuri de muncă, în domenii tehnologice de viitor, consideră Executivul. 

Valoarea investițiilor pe care România le va putea realiza utilizând fonduri europene prin intermediul PNRR și Fondul de Modernizare depășește 16 de miliarde de euro, în domenii precum energie regenerabilă, înlocuirea cărbunelui, energia nucleară, cogenerare, biocombustibil, modernizarea infrastructurii energetice. Printre beneficiarii acestor investiții majore se numără și comunitățile locale, care vor putea accesa fonduri pentru modernizarea și extinderea rețelelor de termoficare.

„Investițiile programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul de Modernizare sunt în măsură să transforme radical infrastructura energetică a României, precum și mixul energetic”, a declarat prim-ministrul Ciucă.

Potrivit guvernului, România sprijină pe deplin eforturile Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice și s-a angajat să contribuie la reducerea emisiilor UE până în 2030, țara noastră având deja o pondere ridicată a energiei regenerabile în mixul energetic - 40% din energia electrică produsă în România provenind din surse regenerabile.

În plus, România și-a asumat pentru 2030 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS față de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non-ETS față de nivelul anului 2005, 30,7% pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie și 40% reducere a consumului final de energie față de proiecția PRIMES 2007.

Până în 2030, România își propune ca ponderea energiei din surse regenerabile în consumul total de energie să sporească prin creșterea capacității instalate de centrale eoliene și fotovoltaice, precum și prin creșterea numărului de prosumatori. 

Astfel, planurile guvernului arată că, până în 2030, România trebuie să ajungă la capacități nete instalate de 5.1 GWh de energie solară și 5.3 GWh de energie eoliană. Per total, România și-a propus ca în perioada 2021-2030 să instaleze capacități adiționale de 6,9 GW din surse regenerabile, mai spune guvernul.

În același timp, statul vrea dezvoltarea unui program nuclear pe termen mediu și lung, modernizarea complexelor energetice Oltenia și Hunedoara, dar și investiții ale companiilor de stat Hidroelectrica și Romgaz.