În timp ce importurile UE din Rusia au scăzut la niveluri record în al doilea trimestru al anului 2024, persistă semne că sancțiunile Bruxelles-ului asupra Moscovei sunt eludate prin comerțul cu țări terțe.

Datele publicate de biroul oficial de statistică al UE miercuri arată că importurile blocului comunitar de la vecinul său estic au scăzut cu 16% din primul până în al doilea trimestru al anului 2024.

În iunie, valoarea totală a mărfurilor importate a scăzut la 2,47 miliarde de euro – cea mai mică sumă lunară de când Eurostat, biroul oficial de statistică al UE, a început să colecteze date în ianuarie 2002.

Această scădere urmează celor din aprilie și mai, când au fost înregistrate de asemenea valori minime record - la 2,66 miliarde de euro, respectiv 2,89 miliarde de euro.

Exporturile au înregistrat o scădere la fel de puternică, scăzând cu 9,5% în al doilea trimestru, ajungând la 2,43 miliarde de euro în iunie, cea mai mică sumă din ianuarie 2003 și a treia cea mai mică valoare înregistrată vreodată.

Importurile UE din Rusia au scăzut dramatic imediat după invazia Ucrainei de către Moscova în februarie 2022, dar au scăzut într-un ritm mai redus începând cu al doilea trimestru al anului 2023.

Exporturile, între timp, au cunoscut o scădere abruptă – deși mai puțin dramatică – în urma invaziei Rusiei, dar au scăzut într-un ritm la fel de constant de la jumătatea anului 2022.

Philipp Lausberg, analist la Centrul European de Politică (EPC), a declarat pentru Euractiv că un motiv probabil pentru cvasistabilizarea comerțului este că cele mai recente pachete de sancțiuni ale Bruxellesului împotriva Moscovei au pus mult mai puțin accent pe interzicerea achiziționării de bunuri specifice, cum ar fi petrolul și cărbunele.

„Ultimele două pachete de sancțiuni […] s-au concentrat mai mult pe aplicarea legii și pe prevenirea eludării”, a spus el. „Deci cred că e normal că am atins un minim care este mai mult sau mai puțin constant”.

Alexander Kolyandr, cercetător senior nerezident la Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPS), a sugerat că un alt motiv potențial pentru „echilibrul” comercial este stabilizarea relativă a prețurilor mărfurilor – în special prețurile la energie – de la începutul anului 2023.

„Rusia vinde GNL [gaz natural lichefiat], nu există nicio modalitate ca Rusia să crească [oferta], Europa nu dorește să scadă [achizițiile de] orice vine din Rusia – și deci cifra de bază depinde în principal de prețul de piață al mărfurilor”, a spus el pentru Euractiv.

Tendința de eludare persistă, dar costurile pentru Kremlin pot fi „semnificative”

Datele Eurostat vin pe fondul preocupărilor persistente cu privire la eludarea sancțiunilor, comerțul dintre țările europene și cele din Asia, Caucaz și Orientul Mijlociu înregistrând o creștere abruptă din februarie 2022.

Kolyandr a remarcat că, din 2021 până în 2023, exporturile UE către Uzbekistan aproape s-au dublat de la (2,30 miliarde de euro la 4,35 miliarde de euro), vânzările de mărfuri către Armenia aproape s-au triplat (757 milioane de euro la 2,16 miliarde de euro), iar exporturile către Kârgâzstan au crescut cu peste de zece ori (263 milioane de euro până la 2,73 miliarde de euro).

„S-a dovedit că Rusia este capabilă să eludeze sancțiunile prin comerțul cu țări terțe”, a spus analistul, adăugând că țările non-foste sovietice, cum ar fi China și Turcia, ar putea reprezenta, de asemenea, rute cheie de eludare.

Lausberg a spus că, deși eludarea rămâne o problemă majoră, „dacă Rusia trebuie să vândă printr-o țară terță, acea țară terță face niște bani pe care Rusia îi pierde”.

„Și când Rusia cumpără lucruri precum [produse] de înaltă tehnologie și electronice, este mai scump decât înainte”, a adăugat el.

Economia Rusiei, supraîncălzită

Cei doi analiști au remarcat că UE și Rusia par să se fi angajat pe traiectorii economice divergente, cea din urmă bucurându-se de o creștere economică mult mai sănătoasă – deși aceasta nu este neapărat o veste bună pentru Moscova. 

Potrivit Fondului Monetar Internațional, economia Rusiei este de așteptat să crească de trei ori mai rapid decât economia UE în acest an (3,2% față de 1,1%), după ce s-a extins de șase ori mai mult anul trecut (3,6% față de 0,6%).

Sectorul de producție al țării a cunoscut, de asemenea, un boom semnificativ de la începutul conflictului ucrainean, în timp ce sectorul industrial al Europei e în stagnare.

Totuși, Lausberg a remarcat că performanța economică puternică a Rusiei este rezultatul unei „recuperări” de la recesiunea economică abruptă din 2022, în mare parte ca urmare a creșterilor considerabile ale cheltuielilor militare – despre care el a spus nu numai că au „denaturat” economia țării, dar nu reprezintă „o investiție pe termen lung”.

El a subliniat, de asemenea, că Rusia se confruntă încă cu probleme economice grave, inclusiv cu deficit profund de forță de muncă și prețuri ridicate pentru importurile de înaltă tehnologie.

„Pe termen lung, nu poți conduce cu adevărat o economie cu importuri de tehnologie costisitoare [sau] dacă nu ai o forță de muncă care să poată livra cu adevărat ceea ce vrei să produci”, a spus analistul.

Kolyandr a remarcat, de asemenea, că economia Rusiei continuă să dea semne de „supraîncălzire” (un proces prin care oferta nu satisface cererea crescută, generând presiuni inflaționiste puternice).

El a spus că fiecare măsurătoare economică coroborează tendința, șomajul situându-se în prezent la aproximativ jumătate din media istorică și salariile reale crescând de peste două ori mai repede decât PIB-ul țării.

Reluând ceea ce a argumentat anterior despre modelele economice recente ale țării, Kolyandr a adăugat: „După părerea mea, economia rusă își ipotechează viitorul”.