Perspectiva ca euroscepticii să obțină rezultate bune la alegeri au îngrijorat oficialii UE și alegătorii pro-UE în ultimii 15 ani. 2019 este un an important pentru construcția europeană, iar lupta cu scepticismul este încă și mai importantă.

În ultimii 15 ani, posibilitatea ca partidele eurosceptice să obțină scoruri mari la alegerile pentru Parlamentul European sau cele naționale a fost un permanent motiv de îngrijorare pentru oficialii Uniunii Europene și pentru cetățenii pro-europeni. Ieșirea Marii Britanii din UE și alegerile europarlamentare din 2019 au readus în atenție nevoia de a evita, dar, mai ales, de a înțelege ce îi face pe oameni eurosceptici, scrie EurActiv.com.

„Scepticismul e bun”, a spus Giles Pelayo, șef de departament în cadrul programului „Europa pentru cetățeni” al Comisiei Europene, la un eveniment organizat de EurActiv.com la Bruxelles.

„Cetățenii ar trebui să fie controlorii (proiectului european). E adevărat că sunt foarte exigenți”, a adăugat el.

Dar, dacă partide precum UKIP (Marea Britanie), Frontul Național al lui Marine Le Pen (Franța) sau AfD (Germania) sunt, probabil, cele mai cunoscute formațiuni eurosceptice din Europa, fenomenul este cel puțin la fel de prezent și în cele mai noi state membre UE din estul continentului. Opoziția față de Bruxelles este evidentă mai ales în Polonia și Ungaria, două state care sfidează pe față autoritatea conducerii UE.

„Au fost mari așteptări de la extinderea din 2004-2007”, a spus Pavol Babos, co-lider al unui proiect privind euroscepticismul de la Universitatea Comenius din Bratislava (Slovacia). El a explicat că votanții „nu sunt diferiți în vest și est. Ce e diferit este justificarea pe care o folosesc”.

Oamenii din noile state membre, spune Babos, sperau ca decalajul față de vecinii bogați să dispară mult mai rapid și să capete o voce egală la masa UE, dar simt că aceste așteptări nu s-au împlinit.

„Nu e doar o percepție, este realitate”, susține Benedek Javor, un eurodeputat ungar din grupul Verzilor. „Fie că este corectă sau nu, trebuie să ținem cont de această situație”.

Efectele crizei economice din 2008 și ale crizei datoriilor din zona euro ce a urmat sunt încă simțite și sunt unul dintre principalii factori care alimentează euroscepticismul și dezamăgirea, a mai spus Javor. „Am trecut printr-o criză economică majoră și nu am ieșit complet”.

Luc Van den Brande, consilier al lui Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei, evidențiază „lipsa de încredere și antagonismul dintre UE și spațiul național”. Câteva dintre propunerile sale vizează o mai bună recunoaștere a efectelor pozitive ale integrării europene în rândul tinerilor. „Proiectul european și istoria lui ar trebui să fie parte din curricula educațională”, spune consilierul lui Juncker. Van den Brande a mai spus că programul Erasmus ar putea fi extins pentru a putea include și tinerii care nu studiază la universități.

Posibilitatea de a alege eurodeputați pe liste transnaționale a fost de mult timp privită drept o variantă de a crește implicarea populației în proiectul european și de a evita transformarea alegerilor pentru Parlamentul European în scrutinuri obișnuite în statele membre. Dar, pentru moment, europarlamentarii au respins ideea unei liste transnaționale la alegerile de anul viitor.

„Ar trebui să vorbim de chestiuni europene la alegerile europene... dar ele tind să fie mai degrabă legate de politica națională, astfel că acest concept de liste transnaționale... este interesant”, a declarat, pentru EurActiv.com, Mairead McGuiness, vice-președinte al grupului popularilor europeni, cel mai mare grup din Parlamentul European.

Eurodeputatul crede că acest concept este încă la început, dar ar putea să-i facă pe oameni să gândească mai departe de chestiunile naționale la alegerile europene. „Conceptul merită explorat”. Dar grupul popularilor a spus că nu susține introducerea listelor transnaționale în 2019, ci poate din 2024.

Cu sau fără liste transnaționale, partidele naționaliste și eurosceptice vor obține rezultate bune la alegerile de anul viitor. AfD, Frontul Național, Mișcarea Cinci Stele din Italia sau Democrații suedezi- partid anti-imigrație - performează mai bine în sondaje decât acum cinci ani.

Dar nu toată lumea este pesimistă. „UE este mult mai rezistentă decât v-ar face să credeți titlurile din tabloide, iar criza refugiaților nu va duce la colapsul Uniunii Europene prea curând. Dar putem vedea că aceste crize duc la o implicare mai mare a cetățenilor”, a spus Josef Janning de la European Council on Foreign Relations:

„Trebuie să ne mutăm atenția dinspre integrare instituțională și transferuri financiare între state spre beneficii cu care cetățenii pot relaționa mai ușor, precum programele de schimb sau eliminarea taxelor de roaming, dacă dorim să menținem oamenii implicați și ca ei să susțină Uniunea Europeană”.