Guvernul german a tras rapid primele concluzii din apelul sever la ordine transmis miercuri, 15 noiembrie, de Curtea Constituțională din Karlsruhe, care a respins realocarea unui fond pentru climă dintr-un sold bugetar de 60 de miliarde de euro, destinat inițial luptei împotriva Covid-19.

Au fost anunțate deja două decizii majore. Prima se referă la înghețarea autorizațiilor de angajament. Aceasta înseamnă că guvernul nu poate lansa noi proiecte care să implice cheltuieli repartizate pe mai mulți ani.

„Angajamentele deja asumate vor fi onorate, dar nu se vor putea face altele noi”, a spus Ministerul Finanțelor, într-o scrisoare trimisă întregului guvern. „Cu efect imediat”, măsura urmărește „evitarea unor noi sarcini anticipate asupra bugetelor viitoare”.

A doua decizie se referă la fondul de stabilizare economică. Creat în 2020 pentru a face față consecințelor economice ale Covid-19, a fost alimentat în 2022 pentru a atenua efectele creșterii prețurilor la energie asupra întreprinderilor și gospodăriilor. Dotat cu 200 de miliarde de euro, acest „scut” anti-inflație urma să se desfășoare până în 2024.

Guvernul a ales să-l suspende, ceea ce înseamnă că partea din fond care nu a fost cheltuită (în jur de 20 de miliarde de euro) nu va putea să fie inclusă în bugetul 2024, contrar celor planificate de executiv.

Aceste două hotărâri nu rezolvă în niciun caz criza provocată de Tribunalul de la Karlsruhe. Efectele sunt atât bugetare, cât și politice.

Prin invalidarea fondului pentru climă și transformare economică, judecătorii constituționali nu doar obligă guvernul să umple o gaură de 60 de miliarde de euro în bugetul 2023, ei pun și sub semnul întrebării un instrument central al politicii investiționale a Berlinului, fondul în cauză fiind folosit în special pentru a finanța renovarea energetică a clădirilor, pentru modernizarea rețelei feroviare și pentru dezvoltarea producției de hidrogen, precum și pentru subvenționarea companiilor de semiconductori Intel și TSMC pentru ca acestea să își mute producția în Germania.

Luni seara, ministrul economiei din partea Verzilor, Robert Habeck, a recunoscut gravitatea situației. Odată cu decizia Tribunalului de la Karlsruhe, „țara nu mai are creditele necesare pentru a-și transforma economia”, a declarat el. „Acum, îngrijorarea este generalizată, și asta nu este bine pentru economia noastră, care trece deja printr-o perioadă dificilă”, a adăugat ministrul, înainte de a face această remarcă: „Dacă rămânem la 60 de miliarde de euro, situația este deja gravă. Dar ar putea fi și mai dramatic dacă alte fonduri sunt puse și ele sub semnul întrebării”.

Odată cu suspendarea scutului anti-inflație, tabloul este și mai întunecat decât cel pictat de Habeck. Această decizie arată într-adevăr că guvernul a înțeles întregul domeniu de aplicare al hotărârii Curții Constituționale, ale cărei mize depășesc fondul pentru climă.

Judecătorii de la Karlsruhe pun sub semnul întrebării însuși principiul fondurilor speciale, care permit guvernului să întreprindă programe de investiții multianuale, eliberându-se în același timp de constrângerile impuse de „frâna datoriei”, care interzice deficitele publice peste 0,35% din produsul intern brut.

De-a lungul anilor, numărul acestor fonduri speciale a continuat să crească. Acum sunt în jur de treizeci, reprezentând un total de 870 de miliarde de euro.

Introdusă în Constituție în 2009, frâna privind îndatorarea poate fi suspendată în situații excepționale, așa cum a fost cazul între 2020 și 2022 ca urmare a pandemiei de Covid-19. În sânul majorității aflate la guvernare, vocile care cer o nouă suspendare s-au înmulțit în ultimele zile. Se speră că o astfel de măsură ar permite guvernului să iasă din paralizia bugetară la care o obligă Curtea de la Karlsruhe.

Dar această opțiune, susținută de Verzi și de Partidul Social Democrat al cancelarului Olaf Scholz, este respinsă de liberalii FDP, al căror lider, Christian Lindner, deține portofoliul financiar.

Pentru moment, cancelarul Scholz a fost discret, preferând să-i lase pe cei doi miniștri, ecologistul Robert Habeck și liberalul Christian Lindner, să preia cuvântul în mass-media.

Primul a cerut ridicarea frânei datoriilor pentru a continua investițiile, al doilea a solicitat o reducere a cheltuielilor pentru a putea respecta regulile bugetare.

Din punct de vedere politic, nu este sigur că Lindner are vreun interes să fie inflexibil. În primul rând pentru că însuși partidul său are nevoie de spațiu bugetar de manevră pentru a-și implementa ambițiile în ceea ce privește modernizarea economiei, în special în sectorul transporturilor, al cărui minister este ocupat de un ministru liberal.

Apoi pentru că un conflict deschis cu SPD și Verzii, ale căror congrese au loc în câteva zile, ar putea pune sub semnul întrebării însăși existența coaliției și deci viitorul domnului Lindner la guvernare, notează Thomas Wieder.

Sursa: RADOR RADIO ROMANIA