Economiștii ING Bank susțin acest lucru nu se va întâmpla. „Credem că autoritățile române nu vor reuși să obțină un nou acord cu FMI, așa cum își doresc, înaintea alegerilor de anul viitor, având în vedere istoricul slab al evaluărilor pentru precedentul angajament și tendința de creștere a deficitului bugetar din 2016”, arată un raport al băncii.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, declara luni, după întâlnirea cu reprezentanții FMI, că bugetul pentru 2016 este principalul subiect de discuție, în vreme ce noul acord reprezintă o discuție colaterală. „Dacă va fi, va fi unul flexbil”, a mai spus Teodorovici.

De ce flexibil?

Un astfel de acord ar presupune mai puține condiționări, dat fiind că FMI acordă acest tip de împrumut doar statelor cu o economie solidă și politici fiscale adecvate.

La jumătatea lunii septembrie, premierul Victor Ponta declara că România nu mai are nevoie de niciun ban de la instituțiile financiare internaționale, însă consideră că un nou acord cu FMI și Comisia Europeană ar fi un lucru bun, „într-o perioadă frământată pentru regiune și Europa”.

Aceeași poziție a exprimat-o și ministrul Finanțelor, care a spus că România va începe până la finele anului negocieri pentru un nou acord cu FMI, deși nu are nevoie de banii fondului, arătând însă că un acord de tip flexibil ar fi util ca o plasă de siguranță în caz de turbulențe financiare.

În schimb, reprezentanții FMI au spus că instituția nu va încheia un nou acord cu România până când nu va avea o imagine clară în privința perspectivelor fiscale. Ei au precizat că decizia de a crește cheltuielile bugetare trebuie inclusă în calcule.

Reprezentantul rezident al FMI pentru România și Bulgaria, Guillermo Tolosa, a făcut, tot în septembrie, o serie de comentarii. „Noi credem că România trebuie să se gândească cum să atragă investiții, capital și tehnologii. Stimularea consumului pe termen scurt nu este o scurtătură către prosperitate”, a spus Tolosa. Totuși, șeful misiunii din București a fondului a adăugat că România este pe drumul cel bun spre convergență, sugerând că țara nu mai are nevoie de ajutorul FMI.

Reduceri de taxe și creșterea cheltuielilor

După reducerea TVA la alimente de la 24 la sută la 9 la sută, din iunie, dar și a diminuării cotei generale de la 24 la sută la 20 la sută, de la 1 ianuarie 2016, conform noului Cod Fiscal, România va depăși, foarte probabil, deficitul bugetar convenit cu UE de 1,25 la sută din PIB.

Ministrul Finanțelor a arătat că, pentru 2016, deficitul bugetar este preconizat la 2,1 la sută din Produsul Intern Brut, dacă nu sunt luate în calcul majorările salariale planificate în sectorul public. El a menționat, însă, că inclusiv cu aceste creșteri, deficitul bugetar va fi mai mic de 3 la sută.

Precedentul acord cu FMI și Comisia Europeană, din care România nu a tras niciun ban, s-a încheiat în septembrie. Acordul ar urma să ferească România de turbulențele neprevăzute.