Administrația Națională „Apele Române” a atras, după aderarea României, peste 2,2 miliarde de lei din fonduri europene. Deși cei mai mulți bani au fost băgați în lucrări hidro, în fiecare sezon ploios sute de români sunt inundați și devin sinistrați.

Timp de aproape patru ani după aderarea la UE, România nu a fost în stare să facă niciun proiect european pentru apărare împotriva inundațiilor. Ca și când devastatoarele episoade Nănești-Vadu Roșca (2005) și Rast (2006) nu ar fi existat.

Începând cu 2010, Apele Române au semnat contracte cofinanțate de Bruxelles în valoare totală de 2.216.303.470,36 de lei. Costurile eligibile pentru finanțare din bani europeni în aceste contracte se ridicau la 1.784.975.291,29 de lei. Din acești bani, Apele Române au primit, efectiv, doar aproximativ două treimi, adică 1.198.021.383 de lei, restul fiind bani plătiți separat, de la bugetul de stat.

Din datele publicate săptămâna aceasta de Ministerul Fondurilor Europene nu reiese motivul pentru care Apele Române nu au accesat toți banii europeni la care ar fi avut dreptul.


Acestor sume li se adaugă alți aproape un miliard de lei din fonduri guvernamentale speciale. Doar în perioada 2005-2013, din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului au fost alocați pentru apărarea împotriva inundațiilor 752 de milioane de lei, alți 84,8 milioane de lei venind de la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Așa arată datele Curții de Conturi.

În plus, în fiecare an statul alocă resurse importante atât la nivel central cât și la nivel local pentru lucrări de prevenire a inundațiilor.

Conform seturilor de date publicate recent de Ministerul Fondurilor Europene, cele mai importante contracte cofinanțate de la Bruxelles ale Apelor Române s-au dus pe lucrări de apărare împotriva inundațiilor.

Cu toate acestea, nu există primăvară sau toamnă în care să nu existe situații de localități afectate grav de inundații.

Corupția și apa mare au rupt digurile României 

Cel mai mare contract cu finanțare europeană luat de Apele Române a fost cel de stopare a fenomenului eroziunii costiere, o investiție complicată, cu diguri de larg și refaceri de plaje afectate în zona Constanța-Eforie.

Acest contract, acordat de Apele Române companiei olandeze Van Oord Dredging and Marine Contractors BV, a avut o valoare totală inițială de 745 de milioane de lei.

Aproape 475 de milioane de lei au ajuns efectiv la compania olandeză, în urma înțelegerii cu Apele Române pentru acestă lucrare.

Cel de-al doilea contract ca valoare este celebrul WATMAN, un program prin care Apele Române își propuneau să construiască un sistem de avertizare la inundații și management al cursurilor de apă din întreaga țară.

Acest contract a fost atribuit, în iulie 2014, de Ministerul Mediului, unei companii pe nume Dimar SRL. Această firmă are legături de business, prin intermediari, cu familia politicianului Rovana Plumb, care a ocupat fotoliul de ministru al Mediului în Cabinetul Ponta până în martie 2014. Licitația a început pe vremea când Rovana Plumb era ministru, pentru o sumă de aproape jumătate din cea la care s-a ajuns ulterior, prin acte adiționale încheiate direct cu Apele Române. Doar din acest contract, Dimar SRL a primit, în final, 341.766.730,70 de lei.

Acesta este cel mai mare din totalul de 11 contracte din bani europeni luate de Dimar SRL, în valoare totală de 509.195.063,62 de lei. Majoritatea acestora, peste 475 de milioane de lei, a venit din contracte încheiate cu Apele Române.

Restul banilor luați de Apele Române în aceste proiecte au ajuns la diferite firme, care au făcut diverse lucrări de ridicare și consolidare de diguri.

 

 

Aceste firme au fost implicate, de-a lungul ultimilor ani, în diverse scandaluri de corupție. Vega 93 SRL Galați, de pildă, care a făcut majoritatea lucrărilor hidrologice în Galați, județ care nu scapă în niciun sezon ploios fără localități devastate de inundații, a primit de la Apele Române 346.189.306,82 de lei din contractele cofinanțate de Bruxelles.

Vega 93 este una dintre cele mai mari companii din județul Galați, abonată ani la rând la contracte de milioane de euro cu statul. Compania este deținută de Corneliu Istrate, unul dintre cei mai bogați oameni din județul Galați, cu o avere de peste 55 milioane de euro, conform TOP 300 Capital. Firma Vega 93 s-a aflat în centrul a numeroase scandaluri privind contractele cu autorități publice. Unul dintre ele a culminat cu cererea de arestare a deputatului Alin Silviu Trășculescu, acuzat de trafic de influență și alte fapte.

Socot SA a primit de la Apele Române 121,234,076.92 de lei din aceste contracte, iar Lescaci COM SRL 87.810.194,15 lei. Ambele societăți au fost favorizate, spun procurorii anticorupție, de fostul ministru al Mediului, Laszlo Borbely, în obținerea de contracte publice. Borbely a fost scăpat de colegii deputați de urmărirea penală în acest dosar.

Socot s-a aflat între firmele favorizate prin contracte publice fără licitație în timpul guvernării Năstase, după cum reclama Sulfina Barbu în 2005, când Siretul făcea prăpăd în Vrancea, la Vadu Roșca și Nănești. După 2011, Socot SA și-a reluat locul în vârful clasamentului la primit contracte pe bani publici de la Apele Române.

În dosarul început în 2005 ca urmare a reclamației Sulfinei Barbu la DNA au mai fost cercetate două firme: Repcon SA și Aquaproiect SA. Prima a primit de la Apele Române lucrări în valoare de 109.885.765,62 de lei, iar cea de-a doua 102.851.229,68 de lei. Totul în perioada 2010-2016 și doar din contractele cofinanțate de UE.

Ambele au fost foarte active în guvernarea Năstase și au apărut din nou în piață după 2010. Presa a scris despre legăturile firmei AquaProiect SA cu familia fostului ministru al Mediului din Cabinetul Năstase Aurel Constantin Ilie.

Patronul Repcon, Mircea Nistreanu, a fost și el audiat de DNA în acest dosar. Nu a fost niciodată condamnat. Numele său a mai apărut în scandaluri publice, unul dintre ele fiind cel privindu-l pe Liviu Man și echipa sa de la Gazeta de Cluj.

Un proiect de Elena Calistru (Funky Citizens) și Ovidiu Vanghele (EurActiv.ro)