Președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, vineri, spre reexaminare, Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.

„Legea privind darea în plată este binevenită, dar forma adoptată de Parlament, în loc să-i ajute pe cei care au credite imobiliare, riscă să creeze noi dificultăți, mergând chiar până la imposibilitatea aplicării ei. Terminologia neclară, necorelarea cu legislația în vigoare și crearea unor situații de inechitate între beneficiarii legii sunt câteva dintre problemele actului normativ”, și-a explicat Iohannis decizia într-o postare pe Facebook, care a atras însă o sumedenie de opinii negative din partea clienților nemulțumiți.

Proiectul de lege, care prevedea că debitorii pot scăpa de datoriile la bănci și alte instituții financiare dacă cedează creditorului bunul ipotecat, a fost adoptat după multe controverse la sfârșitul lunii noiembrie.

Sectorul bancar, în frunte cu mai-marii băncii centrale, inclusiv guvernatorul Mugur Isărescu, au respins vehement prevederile legii, spunând că va descuraja creditarea și va duce la pierderi foarte mari pentru bănci.

Oponenții au mai spus că, în forma adoptată de deputați în noiembrie, reglementarea îi ajută doar pe speculatorii imobiliari, nu pe cei cu adevărat îndatorați. Reprezentanții sectorului bancar susțin că darea în plată încalcă Constituția în ceea ce privește neretroactivitatea legii, libertatea economică și dreptul la proprietate.

De cealaltă parte, asociațiile de consumatori i-au cerut președintelui să nu respingă legea pentru că mulți dintre debitori nu își mai pot plăti ratele și riscă să rămână fără imobilele cumpărate, dacă aplicarea legii va fi tergiversată.

Chiar dacă Parlamentul va aproba din nou legea în forma actuală – președintele nu se mai poate opune a doua oară – un vot în acest sens nu va avea loc mai devreme de februarie, când parlamentarii se întorc din vacanță.

Potrivit datelor BNR, citate de profit.ro, aproape 69.000 de români din cei 460.000 cu credite garantate cu imobile aveau restanțe la bănci la nivelul lunii octombrie. Dintre aceștia, peste 21.000 aveau restanțe mai mari de 90 de zile, cu o valoare de aproape 4 miliarde de lei. La 180 de zile de întârziere, băncile sunt obligate să înceapă executarea silită, respectiv preluarea imobilului ipotecat.

Băncile propun introducerea de criterii sociale pentru darea în plată în cazul contractelor care urmează a fi acordate, iar acestea să se aplice în mod voluntar de către bănci pentru debitorii care nu-și mai pot plăti ratele. Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu spune că doar prin aplicarea voluntară la contractele în derulare actul normativ poate fi constituțional, pentru că legea nu poate fi retroactivă. Printre criteriile propuse de bancheri se numără și un plafon maxim al creditului acordat pentru care să se aplice legea

 

Președintele Iohanis susține că, deși aplicarea principiului dării în plată este, în principiu, binevenit, trebuie avută în vedere adaptarea la tipul specific de contract, care este unul pe termen lung. „Principiul dării în plată (datio in solutum) este un principiu economic și juridic care induce partajarea riscurilor, în mod echitabil, între creditor și debitor. Apreciem că aplicarea acestui concept în legătură cu instituția creditului ipotecar este binevenită, însă trebuie să aibă în vedere adaptarea instituției dării în plată la specificul acestui tip de contract, care este unul pe termen lung, ceea ce ar asigura premisele unor raporturi de creditare bazate pe sustenabilitate în evaluarea valorilor economice”, se arată în cererea de reexaminare transmisă vineri Parlamentului.

„Așadar, darea în plată trebuie legiferată astfel încât să preîntâmpine sau să diminueze hazardul moral în relația dintre creditor și debitor, într-un context contractual în care comportamentele economice ale acestora să fie ghidate de principiul responsabilității în privința drepturilor și obligațiilor lor legitime”.

Consumatorii însă nu sunt de aceeași părere. „Hazard moral ziceți? Dar faptul că instanțele noastre de judecată sunt pline de dosare pe clauze abuzive, care una peste alta înseamnă încălcarea legilor țării pe care dumneavoastră o conduceți nu este hazard moral?”, scrie un utilizator al Facebook ca răspuns la postarea președintelui.