"Mediul de afaceri nu trebuie, să mă exprim așa, cocoșat cu multe impozite. Bun, dar trebuie să plătească toată lumea impozite. Nu? Vedeți, privilegiile astea fiscale dacă sunt cu un scop bine țintit, dar sunt pentru 1 an 2, 3, 5 ani. Când depășesc 10-15 nu mai sunt privilegii, devin rente. Devin rente care distorsionează piața, nu? Și creează și probleme în ceea ce privește solidaritatea și coeziunea. Acum înțeleg că unii vor chiar rente viagere. Nu merge”, a declarat Mugur Isărescu, întrebat despre modificarea impozitării pentru mediul de afaceri, relatează Agerpres.

Guvernatorul BNR a mai explicat că o modificare a fiscalității este o decizie politică greu de luat:

"Așa cum cercurile de afaceri, oamenii de afaceri, spun domnule vrem predictibilitate, vrem să putem să privim în viitor, la fel și instituțiile statului, dacă dorim să funcționeze cum trebuie, nu trebuie să le răscolim în fiecare zi cu reforme. Deci e o treabă grea. E o decizie politică. Eu am făcut o reformă în anul 2000 și știu cum e. Problema României este mult mai serioasă din punct de vedere fiscal decât se discută pe bucățele”.

”Vrem o țară ca afară, vrea servicii publice de calitate, vrem autostrăzi, vrem școli de calitate, vrem spitale și sănătate de calitate și dacă aduni toate aceste cerințe ajungi la 40-50% din PIB. Eram premier, stăteam la masă tot într-un guvern de coaliție. Cererile erau 40% și trebuia să rezolv problema, 40% se le acopăr cu numai 32%. Măi să fie! Acum sunt mai mult de 40% și vrem să le acoperim cu 27% din PIB venituri. Treabă grea. De aceea sprijinim Guvernul să găsească soluții, dar este decizia Guvernului, nu este a noastră", a subliniat Mugur Isărescu.

BNR a revizuit în creștere la 7,5% prognoza de inflație pentru finalul anului

Banca Națională a României (BNR) a revizuit ascendent la 7,5% prognoza de inflație pentru finalul acestui an și la 4,4% pentru sfârșitul lui 2024.

Banca centrală estima în mai 2023 o inflație de 7,1% pentru finalul anului 2023. În februarie 2023, banca centrală a revizuit în scădere la 7% prognoza de inflație pentru finalul acestui an și a estimat o inflație de 4,2% pentru sfârșitul lui 2024.

"Rata anuală a inflației, măsurată cu indicatorul Indicele prețurilor de consum, calculat de Statistica din România, și-a accentuat parcursul descendent în trimestrul II 2023, inclusiv ca urmare a reducerii dinamicii anuale sub indicele pe care noi îl numim CORE2 ajustat. Determinanții principali care au dus rata inflației în jos sunt dezinflația puternică la nivelul bunurilor energetice, continuarea corecției cotațiilor la materiile prime, acordul procesatorilor și comercianților locali de a reduce prețul de consum al laptelui, temperarea în continuare a așteptărilor inflaționiste ale operatorilor economici, iar în sens opus au acționat câțiva factori, menționez acum: creșterea costurilor cu forța de muncă, tendința încă ascendentă a prețurilor de import cu toată stabilitatea cursului și persistența excedentului de cerere, care însă este în atenuare vizibilă. Ne menținem însă pe cea mai bună poziție la nivel regional din perspectiva ratei inflației, mai ales dacă avem variația medie anuală, suntem în continuare pe locul 9”, a explicat guvernatorul BNR, potrivit News.ro.

El a precizat că se înregistrează o scădere a prețurilor la combustibil și o există o evoluție favorabilă pe segmentul alimentelor procesate.
 
”Prețurile la pompă sunt, hai să le numim, rezonabile. Orice creștere nu dă bine, dar sunt rezonabile comparativ cu ce am avut anul trecut. Cotațiile materiilor prime și-au continuat corecția, cu efecte benefice de-a lungul lanțurilor de producție. Această evoluție a materiilor prime ne-a influențat pozitiv și pe noi, dar nu numai pe noi, în general, inflația în lume, în Europa, trăim în Europa, a venit în jos grație acestei evoluții, de data asta favorabilă, a cotațiilor principalelor materii prime”, a spus Isărescu.

Guvernatorul Băncii Naționale a României a explicat că pe piața muncii sunt condiții relativ tensionate, dar acest lucru nu se întâmplă numai în România.
 
Mugur Isărescu s-a referit și la importanța atragerii fondurilor europene.
 
România are nevoie de creștere economică și ”parcursul solid al investițiilor poate să fie soluția pentru asigurarea creșterii economice, deci o creștere economică bazată mai puțin pe creșterea consumului și mai mult pe investiții”.

”Continuarea ei este însă condiționată în bună măsură de valorificarea resurselor financiare europene, cu alte cuvinte, de îndeplinire a programului cu Uniunea Europeană. Atragerea banilor europeni este esențială. O spunem de fiecare dată, ne ajută și din punct de vedere al inflației și din punct de vedere finanțării deficitului de cont curent. O bună parte din finanțarea deficitului de cont curent se face din donații din bani europeni, fără costuri și ne ajută și în ceea ce privește creșterea economică. De aceea, programul de ajustare și consolidare fiscală în fiecare comunicat al Băncii Naționale este menționat ca un factor pozitiv”, a afirmat Mugur Isărescu.