În ziua moțiunii de cenzură, guvernatorul băncii centrale transmite un avertisment coaliției de guvernare.

Încurajarea creșterii economice prin stimularea consumului nu duce la dezvoltarea internă, iar România ar trebui să facă mai mult pentru finanțarea investițiilor, atrage atenția Mugur Isărescu, șeful BNR.

România a avut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în primul trimestru din 2017, dar această creștere a venit aproape exclusiv ca urmare a majorării cheltuielilor de consum ale populației, în timp ce investițiile au avut un impact negativ asupra formării produsului intern brut.

Isărescu spune că în prezent economia este ușor dezechilibrată, iar prin stimularea excesivă a consumului finanțăm de fapt locuri de muncă în exterior, dat fiind că majorarea consumului duce, de fapt, la creșterea importurilor, scrie Agerpres. Potrivit datelor statistice, deficitul comercial în perioada ianuarie-aprilie a fost de 3,37 miliarde euro, în creștere cu 20,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul unui avans mai rapid al importurilor comparativ cu cel al exportului.

„Acest risc (al finanțării excesive n.r.), care teoretic trebuie să fim atenți la el, nu spun că trebuie să sărim total peste el, este însă acum scăzut pentru România și avem alt risc, riscul ca investițiile să nu fie finanțate din mai multe considerente: atmosferă proastă, neîncredere... dacă nu vom finanța investițiile ele nu au cum să crească și nu avem cum să ieșim din acest dezechilibru care este evident. Unde îl vedem? În faptul că importurile cresc sistematic de mai bine de doi ani, mai repede decât exporturile. Deci e clar că economia este ușor dezechilibrată, ca să nu zic mai multe”, a declarat miercuri guvernatorul Băncii Naționale a României, la o conferință organizată de BNR și Banca Europeană de Investiții.

 

„Prin stimularea excesivă a consumului finanțăm de fapt locuri de muncă în exterior. Hai să le finanțăm pe cele din interior, să finanțăm investițiile și crearea de locuri de muncă”.

Programul de guvernare asumat de PSD și ALDE a fost criticat de analiștii economici pentru că ar avea multe măsuri de stimulare a consumului - creșteri salariale, scăderea TVA și a altor impozite - și prea puține măsuri clare de impulsionare a investițiilor.