Peste trei sferturi dintre cumpărătorii ungari s-au confruntat cu situația în care nu au putut cumpăra produse alimentare în magazine la prețuri plafonate din cauza lipsei acestora: 56 la sută dintre ei întâlnesc în mod regulat acest fenomen, iar în cazul a 22 la sută li s-a întâmplat așa ceva, rezultă din datele unui sondaj de opinie realizat de Publicus Research la mijlocul lunii decembrie, la ccomanda ziarului ungar Népszava.

Femeile - care se presupune că fac cumpărături mai des - se confruntă într-o măsură mai mare cu lipsa mărfurilor cauzate de plafonarea prețurilor, decât bărbații: 62 la sută dintre femei și doar 49 la sută dintre bărbați au spus că nu pot cumpăra în mod sistematic produse la prețuri plafonate.

Toate acestea nu sunt lipsite de interes, deoarece la eliminarea plafonării prețurilor la combustibil pe 6 decembrie, șeful de cabinet al premierului ungar, Gergely Gulyás, a declarat că orice plafon de preț are sens atâta timp cât nu duce la o lipsă de bunuri. Dacă deficitul ajunge în măsura în care produsul nu poate fi asigurat familiilor, atunci plafonul de preț își pierde sensul. Cu toate acestea, în pofida faptului că aproape din momentul introducerii prețurilor plafonate magazinele limitează cantitatea de produse care poate fi achiziționată o singură dată la acest preț, în social media apar în mod regulat încă de la începutul verii informații, relatări despre faptul că în magazine nu se găsește zahăr și ulei de gătit și rar se găsește și lapte UHT 2,8 la sută grăsime.

Se pare, însă, că acest nivel de penurie de produse nu pare să fi depășit încă pragul de stimulare al Guvernului. Înghețarea prețurilor la alimente introdusă de la 1 februarie a acestui an a fost extinsă la jumătatea lunii noiembrie - pe lângă zahăr, ulei de gătit de floarea soarelui, făină de grâu BL 55, piept și pulpă de pui, pulpă de porc și lapte UHT de 2,8% grăsime - și la ouă și cartofi. Iar, la mijlocul lunii decembrie, măsura a fost prelungită până la 30 aprilie a anului viitor.

Este adevărat că din anumite motive alegătorii partidelor de guvernământ se confruntă mai rar cu probleme cauzate de prețurile plafonate.

Potrivit sondajului de opinie efectuat de Publicus, cel puțin 63 la sută din opoziție și 67 la sută dintre alegătorii indeciși sunt în mod sistematic în imposibilitatea de a cumpăra un produs la preț plafonat, în timp ce doar 41 la sută dintre alegătorii FIDESZ-KDNP (Partidul Popular Creștin Democrat) se confruntă cu o situație similară. În general, 81 la sută dintre alegătorii partidelor de opoziție, 84 la sută dintre indeciși și 69 la sută dintre simpatizanții partidelor de guvernământ s-au confruntat cu lipsa produselor alimentare la prețuri plafonate.

De la introducerea plafonării prețurilor analiștii și economiștii încearcă să atragă atenția asupra faptului că această măsură nu va avea drept rezultat creșterea ratei de inflație, ci va produce o penurie de produse. Cauza lipsei produselor este aceea că oamenii cumpără cantități mai mari decât până acum la prețuri mai mici, menținute artificial, în timp ce pentru producători este nerentabil ca să vândă produsele lor pe piața internă. Iar inflația este determinată de plafonarea prețului deoarece, pe de o parte, provoacă perturbări în lanțurile de aprovizionare, iar pe de altă parte, comercianții își distribuie pierderile suferite la produsele cu prețuri plafonate pe alte produse.

Aceste creșteri de prețuri nu vor dispărea nici cu eliminarea plafonului de prețuri.

Potrivit propagandei guvernamentale, doar Bruxelles-ul și sancțiunile "greșite" sunt responsabile pentru creșterea prețurilor la alimente.

"Sunteți de acord cu sancțiunile care provoacă creșterea prețurilor la alimente?" - aceasta a fost, de exemplu, acea întrebare falsă la care oamenii au trebuit să răspundă în cadrul consultării naționale, lansată de Guvern, întrebare care a sugerat imediat și răspunsul. În sondajul Publicus, respondenții au identificat și alte cauze cu privire la ceea ce consideră ei că este motivul creșterii galopante a prețurilor la produsele alimentare, iar sancțiunile s-au clasat pe ultimul loc. Din sondaj a rezultat că oamenii consideră că inflația la alimente a fost cauzată mai cu seamă de prețurile mari la energie (88 la sută), forintul depreciat (86 la sută), politica economică greșită a Guvernului (74 la sută), metodele de stabilire a prețurilor de către comercianți (63 la sută) și sancțiunile impuse de Bruxelles împotriva Rusiei (47 la sută).

Desigur, alegătorii FIDESZ-KDNP sunt mai permisivi cu Guvernul: doar 45 la sută cred că politica economică defectuoasă este cauza creșterii rapide a prețurilor la alimente, 75 la sută consideră că forintul depreciat a provocat această situație, iar în opinia a 85 la sută e rezultatul sancțiunilor de la Bruxelles. În schimb, 97 la sută dintre alegătorii partidelor de opoziție dau vina pe forintul slab, 96 la sută pe politica economică greșită și doar 19 la sută spun că creșterea prețurilor la alimente se datorează sancțiunilor.  

O bună parte a veniturilor e cheltuită pe alimente

Potrivit datelor Oficiului Central de Statistică (KSH), în luna noiembrie produsele alimentare erau mai scumpe în medie cu 44 la sută în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, metodologia Eurostat arătând o scumpire de 49 la sută în această perioadă. Potrivit cercetării Publicus, la începutul lunii decembrie oamenii au simțit o creștere medie a prețului de 77 la sută.

Mai puțin de un sfert dintre respondenți au estimat inflația alimentară la valoarea corespunzătoare măsurătorii KHS, respectiv la 41-50 la sută. Gospodăriile cheltuiesc în medie 39 la sută din venitul lor pe alimente, femeile estimează că această valoare este puțin mai mare, 43 la sută, iar bărbații susțin că este puțin mai mic, de 35 la sută. Aceasta înseamnă în medie o cheltuială lunară de 101.000 de forinți de persoană, însă diferența este destul de mare, deoarece o cincime dintre respondenți cheltuiesc doar 26.000-50.000 de forinți, în timp ce un sfert alocă 101-200.000 de forinți pentru alimente. Pensionarii cheltuiesc mai puțin pe alimente, în medie 81.000 de forinți, în timp ce lucrătorii activi cheltuiesc 111.000 de forinți.

Sursa: RADOR