Potrivit unui comunicat al organizației, cele 15 grupuri care pot funcționa doar ilegal sunt instalații aferente termocentralelor din Bacău (o unitate), Turceni (2 unități), Govora (2 unități), Drobeta (4 unități), Paroșeni (o unitate) și Mintia (5 unități). „Aceste instalații nu au capacitatea de a funcționa cu respectarea limitelor de emisie prevăzute de Legea 278/2013 privind emisiile industriale, prin urmare, multe termocentrale nu dețin o autorizație integrată de mediu, fără de care funcționarea este ilegală”, susține Greenpeace.

Autorizația integrată de mediu nu poate fi emisă în pofida solicitărilor formulate în acest sens de operatori, atât timp cât nu au fost derulate investiții pentru asigurarea conformării cu limitele de emisie.

Termocentralele pe cărbune asigură circa un sfert din consumul național de electricitate și nu sunt semne că vor fi prea repede înlocuite de producători de energie verde, în pofida tehnologiei învechite. Autoritățile încearcă de mai mulți ani să pornească proiecte de modernizare ale grupurilor energetice existente, pentru a se conforma legislației europene de mediu, dar atragerea investitorilor a fost problematică.

În trecut, au existat chiar și proiecte de construcție a unor noi grupuri energetice în cadrul termocentralelor existente, dar criza financiară și procesul birocratic au făcut ca mulți dintre investitorii interesați să se retragă.

Doar termocentralele din Iași (o unitate), Rovinari (4 unități), Ișalnița (2 unități), Craiova (2 unități) si o parte de la Turceni (4 unități) pot funcționa legal, acestea deținând o autorizație integrată de mediu valabilă, iar emisiile se încadrează in limite datorită așa numitelor derogări - scutirea de la îndeplinirea obligațiilor legale de reducere a poluării, sub forma unui angajament de a închide sau retehnologiza termocentrala până la un anumit termen stabilit, susține raportul „Starea termocentralelor pe cărbune din România în 2017” al Greenpeace România.

Comisia Europeană a impus, începând din acest an, reglementări mai stricte privind emisiile, care trebuie să fie implementate și în România în următorii patru ani, iar acestea presupun lucrări de retehnologizare a termocentralelor pe cărbune sau închiderea lor.

Nevoile de investiții trebuie reanalizate din perspectiva noilor reglementări UE, a declarat secretarul de stat Doru Vișan pentru Reuters. Potrivit oficialului din Ministerul Energiei, lucrări de mentenanță și revizie au loc la mai multe grupuri energetice pe cărbune. Ministerul intenționează să retehnologizeze complet un grup de la Rovinari și este în discuții cu o companie chineză pentru un parteneriat privind construcția unei noi capacități de producție.

Mintia, caz unic în Europa

Greenpeace a semnalat în mod special cazul termocentralei Mintia, de lângă Deva, iar mai mulți activiști ai organizației au protestat joi seară împotriva funcționării ilegale a termocentralei, susținând că aceasta nu deține autorizație integrată de mediu și nu respectă limitele de poluare de 4 ani.

„Termocentrala Mintia din cadrul Complexului Energetic Hunedoara este un caz unic în Europa - nu deține autorizație integrată de mediu și nu respectă limitele de poluare de 4 ani. Deși Garda de Mediu a dispus oprirea termocentralei pentru lipsa investițiilor menite să protejeze mediul înconjurător și a amendat operatorul cu 60.000 de lei pentru că funcționa fără autorizație integrată de mediu, operatorul a contestat procesul verbal de contravenție și, în prezent, termocentrala funcționează fără nicio problemă, cauzând prejudicii de mediu ireversibile, deși nu mai are autorizație integrată de mediu din 2013”, a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România.

„Cerem astfel Ministerului Energiei înlocuirea cât mai rapidă a capacităților scumpe și poluante pe cărbune cu surse de energie curată, măsuri de eficiență energetică, stocare a energiei și interconectarea sistemelor electrice” 

România are un mix energetic echilibrat, cu circa 40% din producție asigurată din surse regenerabile. De fapt, cea mai importantă sursă de energie este cea furnizată de hidrocentrale (aproape 30% din producția de electricitate din 2016). Termocentralele pe cărbune au asigurat aproape 25% din producția de anul trecut, iar grupurile alimentate cu gaze naturale contribuie 15% din totalul energiei electrice produse în România. Reactoarele nucleare de la Cernavodă au produs anul trecut 17,5% din totalul electricității generate în țară, în timp ce panourile solare și turbinele eoliene au cumulat aproape 13% din producție, potrivit datelor Agenției Naționale de Reglementare în Energie.

Investițiile în energie verde au decolat în urmă cu câțiva ani, pe fondul uneia dintre cele mai generoase scheme de ajutor de stat din Europa. Dar prețurile la electricitate au început să crească, iar autoritățile au redus ajutorul, astfel că mulți investitori au renunțat la unele proiecte de parcuri eoliene sau fotovoltaice. Chiar și în aceste condiții, România stă mai bine decât alte state UE la capitolul energie produsă din surse regenerabile, însă sistemul energetic are nevoie și de producție din surse convenționale pentru a se balansa.