Tinerii cu studii superioare ar prefera să lucreze în străinătate, în timp ce România are un deficit de forță de muncă de un milion de persoane.

Circa 55% dintre români şi-au exprimat dorinţa de a lucra în străinătate, conform unui studiu realizat la nivel internaţional de către Bestjobs şi The Boston Consulting Group, citat de News.ro.

Potrivit analizei, în special tinerii cu studii superioare sunt interesați să meargă la lucru în străinătate, iar motivațiile variază de la dorinţa de a avea un trai mai bun și accesul la servicii guvernamentale și sociale mai bune, la instabilitatea politică din România şi oportunităţile de dezvoltare a carierei.

În acest timp, companiile din România au fost nevoite să aducă lucrători din afara Uniunii Europene, și statul plănuiește eliminarea unor bariere pentru a facilita importul de forță de muncă.

Astfel, un studiu recent al Smartree evidenția recent că firme din domenii precum HoReCa (hoteluri-restaurante-catering), producţie, industrie uşoară, agricultură, construcţii, servicii au angajat, în ultimii ani, lucrători străini din ţări non-UE.

„Fenomenul globalizării a încurajat migraţia, dar şi importul forţei de muncă mai ieftină. Este o practică des întâlnită, valabilă atât în cazul unor ţări mari precum Statele Unite ale Americii, unde populaţia latino-americană este preponderentă pe anumite sectoare de activitate, dar şi în cazul ţărilor mai mici, precum România. În 50 de ani, importul forţei de muncă va deveni o necesitate, dublată şi de evoluţia demografică negativă la nivelul României”, consideră Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

„Totuşi, problema imigraţiei este una extrem de sensibilă şi politizată, mai ales în contextul actual, când anumite state îşi pun problema dacă în această cursă de a câştiga forţă de muncă ieftină pentru anumite joburi pe care populaţia locală le refuză, nu cumva riscă să-şi piardă identitatea naţională", a menționat reprezentanta firmei de administrarea a personalului.

După ani în care România s-a luptat cu șomajul și cu lipsa de locuri de muncă pentru forța de muncă pregătită - care s-a văzut nevoită să plece în alte state mai dezvoltate din UE - primele iniţiative de recrutare de forţă de muncă din afara ţării au apărut în urmă cu 2-3 ani. Motivele pentru care angajatorii români au apelat la această strategie sunt diverse şi includ migraţia anumitor categorii sociale către ţări mai dezvoltate din vest, scăderea natalităţii, cerinţele în schimbare pentru diferite locuri de muncă, schimbări dictate de noile tehnologii şi incapacitatea sistemului de învăţământ de a se plia la nevoile angajatorilor de astăzi, susține Smartree.

Dar nevoia a devenit atât de mare încât chiar și Guvernul a fost nevoit să acționeze. Săptămâna trecută, Executivul a adoptat un act normativ potrivit căruia numărul de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România a fost suplimentat cu 8.000, dintre care 4.000 permanenţi şi 4.000 detaşaţi.

„Decizia de suplimentare a contingentului a fost adoptată după ce, în anul 2018, s-a observat o creştere cu peste 50% a numărului de avize de muncă eliberate (numărul avizelor de angajare pentru lucrători permanenţi eliberate în 2018 s-a dublat faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017). Raportat la numărul cererilor de eliberare a avizelor de muncă depuse în primele luni ale anului, s-a constatat că acestea au crescut cu 55%, în perioada 01.01 - 03.05.2018”, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Contingentul pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România a fost stabilit iniţial la 7.000 pentru anul 2018.

Ministrul de finanțe, Eugen Teodorovici, menționa și alte schimbări de legislație care ar putea urma, precum eliminarea obligației de a plăti muncitorii din afara țării cu cel puțin salariul mediu pe economie.

„Cel puţin un milion de persoane lipsesc din piaţa din România. Am discutat la Guvern, cu premierul, cu ministrul muncii, cu Ministerul Fondurilor Europene. Prima decizie este eliminarea acelei prevederi din ordonanţa dată în 2010 care te obligă pe tine, patron, să plăteşti pentru cineva din afara ţării salariul mediu pe economie. Cum să mă obligi pe mine patron să plătesc mediu pe economie când eu plătesc românilor astăzi mai jos de acest nivel”, a spus Teodorovici, care a explicat că măsura respectivă a fost introdusă forța de muncă autohtonă, într-o perioadă cu șomaj ridicat.

Ministrul a vorbit și de eliminarea altor bariere. „Trebuie să eliminăm tot ce înseamnă taxe, vize şi fel de fel de costuri care se duc în în costul de producţie. Şi acolo este o taxare a muncii. Trebuie toate eliminate. Nu de aici câştigă România din a aplica taxe pentru viza pe care o primeşte un lucrător din afara României”, a mai spus Eugen Teodorovici, într-un interviu acordat DCNews.

Cei mai mulți dintre cei care vin să lucreze în România provin din state cu nivel de trai mai scăzut decât cel de-aici, precum Filipine, Nepal, Vietnam, India, Indonezia sau Thailanda.

Pe de altă parte, românii care vor să lucreze în străinătate și-ar dori să meargă în state precum Germania, Marea Britanie, Franţa, Elveţia, Statele Unite, Canada, Austria, Spania, Belgia şi Italia. Și România a fost nominalizată în top 5 state în care şi-ar dori să lucreze respondenţii din Israel, Coreea de Sud, Italia, Turcia, Ghana, Nigeria, Egipt, Norvegia, Grecia sau Qatar”, potrivit studiului internațional realizat de Bestjobs şi The Boston Consulting Group.

„Observăm că în multe state din Europa Centrală şi de Est disponibilitatea de relocare a candidaţilor a scăzut semnificativ în ultimii ani, pe fondul îmbunătăţirii condiţiilor economice. Şi totuşi, în ţări precum România, climatul politic şi social reuşeşte să influenţeze tot mai mult decizia de mobilitate a forţei de muncă, în contextul în care angajaţii îşi doresc nu doar siguranţă financiară, ci şi un mediu stabil şi predictibil în care să trăiască”, potrivit Mădălinei Dan, Clients Manager în cadrul Bestjobs.