Circa 55% dintre români și-au exprimat dorința de a lucra în străinătate, conform unui studiu realizat la nivel internațional de către Bestjobs și The Boston Consulting Group, citat de News.ro.

Potrivit analizei, în special tinerii cu studii superioare sunt interesați să meargă la lucru în străinătate, iar motivațiile variază de la dorința de a avea un trai mai bun și accesul la servicii guvernamentale și sociale mai bune, la instabilitatea politică din România și oportunitățile de dezvoltare a carierei.

În acest timp, companiile din România au fost nevoite să aducă lucrători din afara Uniunii Europene, și statul plănuiește eliminarea unor bariere pentru a facilita importul de forță de muncă.

Astfel, un studiu recent al Smartree evidenția recent că firme din domenii precum HoReCa (hoteluri-restaurante-catering), producție, industrie ușoară, agricultură, construcții, servicii au angajat, în ultimii ani, lucrători străini din țări non-UE.

„Fenomenul globalizării a încurajat migrația, dar și importul forței de muncă mai ieftină. Este o practică des întâlnită, valabilă atât în cazul unor țări mari precum Statele Unite ale Americii, unde populația latino-americană este preponderentă pe anumite sectoare de activitate, dar și în cazul țărilor mai mici, precum România. În 50 de ani, importul forței de muncă va deveni o necesitate, dublată și de evoluția demografică negativă la nivelul României”, consideră Raluca Peneș, HR Coordinator Smartree.

„Totuși, problema imigrației este una extrem de sensibilă și politizată, mai ales în contextul actual, când anumite state își pun problema dacă în această cursă de a câștiga forță de muncă ieftină pentru anumite joburi pe care populația locală le refuză, nu cumva riscă să-și piardă identitatea națională", a menționat reprezentanta firmei de administrarea a personalului.

După ani în care România s-a luptat cu șomajul și cu lipsa de locuri de muncă pentru forța de muncă pregătită - care s-a văzut nevoită să plece în alte state mai dezvoltate din UE - primele inițiative de recrutare de forță de muncă din afara țării au apărut în urmă cu 2-3 ani. Motivele pentru care angajatorii români au apelat la această strategie sunt diverse și includ migrația anumitor categorii sociale către țări mai dezvoltate din vest, scăderea natalității, cerințele în schimbare pentru diferite locuri de muncă, schimbări dictate de noile tehnologii și incapacitatea sistemului de învățământ de a se plia la nevoile angajatorilor de astăzi, susține Smartree.

Dar nevoia a devenit atât de mare încât chiar și Guvernul a fost nevoit să acționeze. Săptămâna trecută, Executivul a adoptat un act normativ potrivit căruia numărul de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă din România a fost suplimentat cu 8.000, dintre care 4.000 permanenți și 4.000 detașați.

„Decizia de suplimentare a contingentului a fost adoptată după ce, în anul 2018, s-a observat o creștere cu peste 50% a numărului de avize de muncă eliberate (numărul avizelor de angajare pentru lucrători permanenți eliberate în 2018 s-a dublat față de aceeași perioadă a anului 2017). Raportat la numărul cererilor de eliberare a avizelor de muncă depuse în primele luni ale anului, s-a constatat că acestea au crescut cu 55%, în perioada 01.01 - 03.05.2018”, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Contingentul pe tipuri de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă din România a fost stabilit inițial la 7.000 pentru anul 2018.

Ministrul de finanțe, Eugen Teodorovici, menționa și alte schimbări de legislație care ar putea urma, precum eliminarea obligației de a plăti muncitorii din afara țării cu cel puțin salariul mediu pe economie.

„Cel puțin un milion de persoane lipsesc din piața din România. Am discutat la Guvern, cu premierul, cu ministrul muncii, cu Ministerul Fondurilor Europene. Prima decizie este eliminarea acelei prevederi din ordonanța dată în 2010 care te obligă pe tine, patron, să plătești pentru cineva din afara țării salariul mediu pe economie. Cum să mă obligi pe mine patron să plătesc mediu pe economie când eu plătesc românilor astăzi mai jos de acest nivel”, a spus Teodorovici, care a explicat că măsura respectivă a fost introdusă forța de muncă autohtonă, într-o perioadă cu șomaj ridicat.

Ministrul a vorbit și de eliminarea altor bariere. „Trebuie să eliminăm tot ce înseamnă taxe, vize și fel de fel de costuri care se duc în în costul de producție. Și acolo este o taxare a muncii. Trebuie toate eliminate. Nu de aici câștigă România din a aplica taxe pentru viza pe care o primește un lucrător din afara României”, a mai spus Eugen Teodorovici, într-un interviu acordat DCNews.

Cei mai mulți dintre cei care vin să lucreze în România provin din state cu nivel de trai mai scăzut decât cel de-aici, precum Filipine, Nepal, Vietnam, India, Indonezia sau Thailanda.

Pe de altă parte, românii care vor să lucreze în străinătate și-ar dori să meargă în state precum Germania, Marea Britanie, Franța, Elveția, Statele Unite, Canada, Austria, Spania, Belgia și Italia. Și România a fost nominalizată în top 5 state în care și-ar dori să lucreze respondenții din Israel, Coreea de Sud, Italia, Turcia, Ghana, Nigeria, Egipt, Norvegia, Grecia sau Qatar”, potrivit studiului internațional realizat de Bestjobs și The Boston Consulting Group.

„Observăm că în multe state din Europa Centrală și de Est disponibilitatea de relocare a candidaților a scăzut semnificativ în ultimii ani, pe fondul îmbunătățirii condițiilor economice. Și totuși, în țări precum România, climatul politic și social reușește să influențeze tot mai mult decizia de mobilitate a forței de muncă, în contextul în care angajații își doresc nu doar siguranță financiară, ci și un mediu stabil și predictibil în care să trăiască”, potrivit Mădălinei Dan, Clients Manager în cadrul Bestjobs.