„În primul rând, aș vrea să spun că firmele noastre au o evoluție foarte bună, obțin profituri sănătoase, dar este un risc real să fim forțați să renunțăm la prezența noastră din țară, din cauza acestor investigații”, a afirmat Zhangulov în interviul publicat marți. 

Oficialul kazah a fost intervievat de publisher-ul site-ului, care se recomandă ca având mulți ani de experiență în instituțiile europene și ca fost editor consultant al „vechii și respectatei” publicații EU Reporter.

De numele Rompetrol se leagă mai multe dosare: unul s-a soldat deja cu condamnări, iar alte două sunt acum instrumentate de procurori.

Fostul premier Victor Ponta este vizat într-un dosar deschis de DNA pentru o hotărâre de guvern prin care compania kazahă KazMunayGaz a scăpat de plata a 600 de milioane de dolari, datoria istorică a Rompetrol.

În cel de-al doilea dosar aflat încă în lucru, DIICOT investighează patru foști miniștri acuzați că nu ar fi luat măsurile necesare pentru recuperarea datoriei istorice a Rompetrol către statul român. În acest caz, procurorii au pus sechestru și pe rafinăria Petromidia, până la concurența sumei de 680 de milioane de euro. 

„Cazuri ca acestea, care privesc persoane din trecut, nu au nimic de-a face cu noi dar cu siguranță duc la neîncredere și dificultăți în prezent, dar și pe viitor”, spune Zhangulov. 

Din trecut... 

KazMunayGaz a cumpărat în 2007 grupul Rompetrol de la omul de afaceri Dinu Patriciu, pentru circa două miliarde de dolari, potrivit unor surse. Patriciu a pus bazele grupului prin achiziția a două companii de la stat, Rompetrol și rafinăria Petromidia.

La privatizare, în 2000, Patriciu s-a angajat să plătească datoriile istorice ale Petromidia, dar nimic nu s-a întâmplat până în 2003, când guvernul condus de Adrian Năstase a transformat restanțele bugetare ale Rompetrol, în valoare de 603 milioane de dolari, în obligațiuni cu maturitate de șapte ani. 

În 2010, Rompetrol a răscumpărat doar o mică parte a datoriei și statul român a redevenit acționar al grupului, acum controlat de compania kazahă.

Trei ani mai târziu, guvernul, condus acum de Victor Ponta, a încheiat un memorandum cu KazMunayGaz, conform căruia statul roman accepta o plată de 200 de milioane de dolari contra unui pachet de 26 la sută din acțiunile statului. Restul de 400 de milioane de dolari urma să fie inclus într-un presupus fond mutual de investiții de un milliard de euro. 

... în incertitudini

Acum, viitorul acestui fond de investiții este pus sub semnul întrebării, iar Zhangulov spune că firma kazahă nu-l poate înființa de una singură. „Vrem să continuăm să facem afaceri aici, să investim și să creăm noi locuri de muncă ... Dar numai statul poate spune dacă ne va permite și dacă putem reveni la afaceri”. 

Încă de la sechestrul impus de procurori asupra activelor Rompetrol, Zhangulov a susținut în mai multe interviuri că firma KazMunayGaz a fost de bună credință, că dorește să continue investițiile în România și că inițiativa procurorilor afectează afacerile grupului. De asemenea, reprezentantul KMG International a spus de mai multe ori că nu înțelege de ce acordul semnat cu guvernul acum trei ani încă nu este pus în aplicare, subliniind că investițiile și locurile de muncă astfel create ar putea fi pierdute.

Este însă prima dată când grupul kazah amenință că s-ar putea retrage din România din cauza investigațiilor judiciare.