Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să dea o lovitură puternică pentru a lupta contra creșterii prețurilor fără precedent. Instituția de la Frankfurt, care vrea să reducă inflația cât mai rapid posibil la o rată neutră, în jur de 2%, a accelerat joi restricțiile politicii sale monetare decizând o creștere a ratei dobânzii cu o amploare inedită.

Obiectivul este de a lupta contra inflației care nu încetează să crească. Instituția se așteaptă de acum la o inflație de 8,1% în 2022, față de 6,8% în iunie. Pe 2023 și 2024, gardienii euro prevăd 5,5% și respectiv 2,3%, tot deasupra obiectivului de 2%. În acest context, trebuie să ne așteptăm la noi creșteri ale bobânzii, a avertizat Christine Lagarde.

Consiliul guvernatorilor institutului monetar a decis să ridice dobânda directoare cu 75 de puncte de bază. E cea mai mare creștere în istoria institutului în confruntarea cu creșterea inflației în zona euro, care va rămâne "mult prea mare" pe o "perioadă prelungită".

"Am avut diferite puncte de vedere în jurul mesei, o discuție aprofundată, dar rezultatul discuțiilor noastre a fost o decizie unanimă", a declarat Christine Lagarde în conferința de presă care a urmat ședinței de politică monetară.

"Pentru cei care repetă fără încetare că BCE e în întârziere, susțin că suntem pe un drum care a început în decembrie", a adăugat ea.

Servind drept referință într-un context de lichidități abundente, dobânda la depozitele bancare la BCE, adusă la -0,5% în iulie, trece astfel la 0,75%. Celelalte două dobânzi directoare, cea aplicată băncilor pe operațiuni de refinanțare pe mai multe săptămâni și cea țintind facilitatea de preț marginal la zi trec la 1,25%, respectiv 1,50%.

În iulie, BCE a fost fermă anunțând o creștere de 50 de puncte de bază, deși se așteptau 25 de puncte. Amploarea acestei creșteri era deja inedită, după opt ani de dobânzi negative.

Obiectivul creșterii dobânzilor este de a favoriza economisirea și a reduce consumul, pentru a scădea presiunea asupra prețurilor. În ciuda acestei noi creșteri istorice, președinta BCE, Christine Lagarde, a avertizat că dobânzile sunt încă "departe" de un nivel care "va ajuta la coborârea inflației la 2%". Ea a declarat că următoarele creșteri, care "depind de datele" economice, "trebuie să fie de o amplitudine care să ne apropie mai repede" de acest obiectiv, asigurând că BCE "va continua să crească dobânzile".

Cu atât mai mult cu cât scăderea sperată a prețurilor se va face așteptată, așa cu arată noile previziuni privind inflația dezvăluite joi, net ridicate până în 2024. BCE se așteaptă într-adevăr la o inflație de 8,1% în 2022, față de 6,8% în iunie. Pentru 2023 și 2024, gardienii euro prevăd 5,5% și respectiv 2,3%, tot deasupra obiectivului de 2%. "Prețurile foarte ridicate ale energiei reduc puterea de cumpărare a consumatorilor", a detaliat BCE care recunoaște că "a făcut erori în previziuni", în situația în care instituția a fost luată prin surprindere de recordurile de inflație înregistrste în zona euro.

"Am făcut erori în previziuni, așa cum au făcut toate instituțiile internaționale și cum a făcut majoritatea economiștilor, pentru că este virtual imposibil să anticipezi și să incluzi noile modele precum Covidul, războiul din Ucraina, șantajul cu energia", a declarat Christine Lagarde spunând că își "asumă răspunderea".

Prețurile au crescut într-adevăr în august la un nivel record de 9,1% pe an în zona euro, mult peste rata de 2% țintită de BCE. Noile tensiuni ale prețurilor energiei după oprirea totală a livrării de gaz rusesc spre Europa prezic chiar o inflație cu două cifre la toamnă.

În ce privește măsura de înăsprire a BCE, cea din septembrie prezice altele la cele două reuniuni următoare până la sfârșitul anului, potrivit observatorilor. Totuși, o secvență agresivă a BCE privind dobânzile va scumpi condițiile de împrumut pentru țările din zona euro considerate vulnerabile, ca Italia. Institutul ar putea scoate mai devreme sau mai târziu un alt instrument, prezentat în această vară, destinat să ucidă în fașă atacurile speculative asupra datoriei, potrivit lui Holger Schmieding, economist la Berenberg.

De cealaltă parte a Atlanticului, dobânzile Rezervei Federale americane se situează deja între 2,25 și 2,50%. O nouă creștere puternică de 75 de puncte de bază se profilează pe 21 septembrie, la următoarea reuniune a comitetului de politică monetară (FOMC), organ de decizie al FED. Președintele lui, Jerome Powell, a declarat joi că FED urmează să acționeze ferm contra inflației, pentru a evita consecințele dureroase pentru gospodării ale prețurilor care își continuă creșterea: "Trebuie să acționăm ferm, așa cum am făcut, și trebuie să perseverăm până ce munca va fi încheiată", a declarat el.

Pe de altă parte, Banca Centrală Europeană și-a ridicat joi previziunile de creștere a PIB în zona euro pentru 2022, dar le-a redus drastic pentru 2023.

Instituția monetară se așteaptă la o "stagnare" a activității economice la sfârșitul lui 2022 și începutul lui 2023. Ea prevede de acum o creștere de 3,1% în acest an, dar de numai 0,9% în 2023, față de 2,8% și respectiv 2,1% prevăzute în prognoza din iunie. Pentru 2024, instituția mizează pe un PIB în creștere cu 1,9%, față de 2,1% anticipați anterior.

Zona euro riscă o "recesiune" pe anul 2023 în caz de "tăiere totală" a livrărilor de gaz rusesc, a avertizat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde. Cu închiderea gazoductului Nord Stream, "suntem aproape acolo", a adăugat Christine Lagarde.

Sursa: RADOR