Mișa, multinaționalelor: România are un climat foarte bun pentru investiții, fiscalitate redusă
După ce le-a amenințat în debutul ședinței de guvern, ministrul de finanțe a încercat să îndulcească mesajul transmis corporațiilor multinaționale.
„Le spun companilor multinaționale că România este o țară cu un climat fiscal foarte bun pentru a investi, o fiscalitate dintre cele mai reduse din Europa. Iar companiile care nu achită impozit pe profit în România și încearcă să evite plata taxelor și impozitelor vor trebui să respecte România și vor trebui să plătească aceste taxe și impozite în România”, a spus miercuri Ionuț Mișa, ministrul finanțelor, într-o conferință de presă în care a explicat modificările aduse de Guvern Codului Fiscal.
În deschiderea ședinței de Guvern de miercuri, ministrul sugerase că patronatele au contestat proiectul de ordonanță aprobat de Executiv pentru că acesta include unele măsuri de combatere a evaziunii fiscale și nu din cauza transferului contribuțiilor sociale, măsură de altfel contestată și de sindicate, de societatea civilă, ba chiar și de președintele Klaus Iohannis.
Mișa a spus că românii „sunt extrem de inteligenți să facă diferența, să nu meargă după fentă, dacă-mi permiteți o mică exprimare, în a urmări transferul contribuțiilor (măsura transferului contribuțiilor de la angajator la angajat - n.r.) și să înțeleagă că contestarea (sic!) acestei ordonanțe este mai mult legată de transferul acestor profituri în afara țării și de dorința de a împiedica posibilitatea statului român să impoziteze aceste companii”.
Modificările Codului Fiscal aprobate miercuri de Guvern includ și implementarea Directivei 1164/2016 privind combaterea practicilor de evitare a plății obligațiilor fiscale. „Directiva implementată astăzi ne ajută să împiedicăm companiile să își transfere profiturile în alte țări sau chiar la companiile-mamă”, a explicat Mișa.
În deschiderea conferinței de presă, Ionuț Mișa a susținut că măsurile luate astăzi de Guvern sunt benefice și pentru companii și pentru persoanele individuale.
În schimb, comunitatea de business nu pare prea convinsă. „Aproape toate investițiile sunt în stand-by”, a declarat la Digi24 Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK Romania), adăugând că efectele nu se vor vedea în scurt timp, ci în următorii doi-trei ani.
„Este pentru prima dată când mediul de afaceri spune că nu vrea o relaxare fiscală”, a mai spus Anastasiu, vorbind despre prevederile incluse în Ordonanță.
Ce prevede OUG de modificare a Codului Fiscal
Guvernul a aprobat astăzi, prin modificarea Codului fiscal, o serie de măsuri cu impact benefic atât economic, cât și social.
În domeniul impozitării societăților, Ordonanța de urgență adoptată în ședința de astăzi revizuiește sistemul de impunere a microîntreprinderilor, astfel încât vor beneficia de impozit de 1% pe veniturile realizate și IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro și care în prezent plătesc impozit de 16% pe profit.
De asemenea, se elimină condiția privind realizarea de venituri din consultanță și management. Menționăm că în prezent, firmele care obțin venituri din consultanță și management pot plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor, dacă aceste venituri nu depășesc 20% din veniturile totale.
Totodată, se includ în acest sistem și persoanele juridice care nu intrau sub incidența acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieței de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc și din domeniul extracției resurselor naturale).
Măsura este benefică mediului de afaceri având în vedere scăderea sarcinii fiscale și reducerea costurilor aferente calcului și administrării impozitului.
Totodată, ordonanța transpune în
legislația națională prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru
combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaționale, prin:
- limitarea deductibilității dobânzilor;
- introducerea impozitării la ieșire - previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;
- consolidarea regulii antiabuz, ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive;
- introducerea normelor privind societățile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plații impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.
În domeniul contribuțiilor sociale obligatorii, modificările vizează atât reducerea cotelor cumulate ale contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, cât și reducerea numărului contribuțiilor sociale de la de la 9 (angajat și angajator), la 3, după cum urmează:
- contribuția de asigurări sociale (CAS), plătită pentru salariat;
- contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), plătită pentru salariat;
- contribuția asiguratorie pentru muncă, suportată de angajator.
Se stabilește transferul sarcinii
fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii
datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii și
asimilate salariilor, astfel:
- CAS și CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajați, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, pentru care CAS și CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuțiilor sociale aferente salariului minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ;
De asemenea, se stabilește o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă definite potrivit legii.
Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) este în cotă de 10%, datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.
Actul normativ prevede și modificarea modului de stabilire a CAS și a CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente [de exemplu: consultanți, experți contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocați (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte categorii de venituri. Mai exact, acestea nu mai datorează contribuțiile sociale asupra venitului realizat, ci baza de calcul va fi venitul ales, care, în cazul CAS trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară, iar baza de calcul a CASS va fi salariul minim brut pe țară.
Se exceptează de la plata CAS persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activități pentru care, potrivit legii, există obligația asigurării în aceste sisteme (ex: avocații, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (ex. avocații salarizați, etc.). În prezent, excepția se aplică pentru orice venit din salariu și asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au și calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale, ceea ce generează inechități față de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.
Se modifică, de asemenea, modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, șomeri, persoane aflate în concedii pentru creșterea copiilor, persoane care obțin ajutoare sociale și alte categorii de persoane aflate sub protecția sau în custodia statului. Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuției, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate.
Se introduce „Contribuția asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% datorată de angajatori. Contribuția asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale.
În domeniul impozitului pe venit, ordonanța prevede reducerea cotei de la 16% la 10%. Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din investiții (mai puțin veniturile din dividende, pentru care se menține cota de impozit de 5%), din pensii, din activități agricole, silvicultură și piscicultură, din premii și din alte surse. Măsura are scopul să reducă presiunea fiscală asupra veniturilor populației și, implicit să contribuie la creșterea nivelului de trai, precum și să încurajeze mediul de afaceri, îndeosebi în ceea ce privește creșterea investițiilor.
Alte modificări aduse Codului fiscal vizează:
- Majorarea nivelului venitului lunar brut în funcție de care se acordă deducerea personală, după cum urmează:
- de la 1500 lei (în prezent) la 1950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere,
- de la 3000 lei (în prezent) la 3600 lei - limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.
Pentru salariații care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.
Scopul măsurii este să fie menținut numărul persoanelor care beneficiază de aceste deductibilități în condițiile majorării salariului minim brut pe țară și al transferului sarcinii fiscale de la angajator la angajat.
Alte modificări fac referire la sancționarea agentului economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA doar în cazul în care există probe că acesta avea informații certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relații comerciale. De asemenea, se extinde confiscarea și asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate - alcool și produse din tutun.
Sursa: Guvernul României
Comentarii