Ministrul român al Digitalizării, Sebastian Burduja, a spus la Digi24 că, în urma unei vizite în Republica Moldova, a convenit adoptarea de către România a soluțiilor de digitalizare moldovene.

„Republica Moldova este la ani-lumină din punct de vedere al digitalizării statului, față de România”, a spus la televiziunea Digi24 Ministrul român al Digitalizării, Sebastian Burduja. 

„O să vă surprindă, este peste Estonia și nu o spun eu, o spun evaluările internaționale.  Soluțiile fraților noștri de peste Prut sunt peste cele estoniene”, a mai spus Burduja la Digi24, citat de News.ro.
 
„Am fost la Chișinău la o lună - o lună și jumătate de mandat, am semnat o comisie mixtă împreună cu vicepremierul Iurie Țurcanu, un om excepțional, un specialist adevărat și un profesionist desăvârșit. Prin această comisie mixtă, Republica Moldova ne va pune la dispoziție practic gratuit soluțiile pe care le-au dezvoltat și le-au luat 10 ani de zile”, a spus Burduja.
 
Potrivit lui Burduja, cetățenii moldoveni „pot să își facă aproape orice serviciu public online: înmatriculări de autovehicule, plata taxelor și impozitelor, diverse petiții, răspunsuri și așa mai departe Când ANAF-ul lor le accesează datele, primesc o notificare.”

Burduja a spus că o astfel de practică a notificării a fost adoptată și în ordonanța de urgență care va reglementa cloudul guvernamental. „Eu ca cetățean voi ști în momentul în care o instituție accesează datele, voi ști când, de ce a făcut-o și cu ce temei legal”, a mai spus ministrul român.
 
Anterior, la începutul lunii august, ministrul făcuse, într-o postare pe Facebook, un bilanț la trei luni de la preluarea mandatului, în care anunțase că „ordonanța pe cloudul guvernamental a fost adoptată de Guvern, iar contractul de finanțare pentru implementarea investiției a fost semnat, ambele borne din PNRR fiind îndeplinite la timp. Acum lucrăm din greu la legislația secundară (HG si ordine de ministru), cu ajutorul specialiștilor din Minister si intr-un parteneriat in premieră cu mediul privat si societatea civilă.”

Cu aceeași ocazie, ministrul scria: „Avansează bine lucrurile si cu "spațiul digital comun” între România și Republica Moldova. Soluțiile excelente dezvoltate de frații noștri de peste Prut pe parcursul ultimilor 10 ani pot fi calea către transformarea digitală accelerată a României. Avem multe de învățat si destule punți virtuale de construit peste Prut, de la servicii publice digitale până la recunoașterea semnăturilor electronice. Estimăm că primele rezultate se vor vedea până la finalul acestui an.”

Tot la începutul lunii august ministrul a anunțat progrese în legătură cu PSCID [Platforma Software Centralizată pentru Identificare Digitală], „sistemul care va permite o identificare rapidă a fiecărui român care solicită un serviciu public digital. Plus platforma de interoperabilitate, care trebuie dezvoltată in perioada următoare. Aceste două elemente cheie vor aduce, în 3-5 ani, dispariția dosarului cu șină si eliminarea drumurilor între ghișee, prin implementarea principiului „o singură dată” (statul nu are voie să ceară o informație pe care un cetățean deja i-a furnizat-o).”

Moldova - exportatoare de produse și servicii IT 

Sergiu Gaibu, ministrul moldovean al Economiei estima, în luna iunie, exportul anual total de IT al țării sale la aproape 350 de milioane de dolari, în 2021. Principala piață pentru exportul de software și alte servicii din domeniul tehnologiei informației din Moldova este Uniunea Europeană.

„Sfera tehnologiilor informaționale este una dintre cele mai dezvoltate și dinamice din economia moldovenească. Industria IT asigură deja 3,5% din PIB-ul național. Țara noastră exportă 85% din produsele realizate de rezidenții Moldova IT Park. Principalele țări de export sunt Uniunea Europeană, SUA, Marea Britanie și Canada", spunea Gaibu.