Moneda națională a României s-a depreciat joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,1222 lei, în creștere cu 2,31 bani (0,45%) față de cotația precedentă, de 5,0991 lei, înregistrând un nou maxim istoric.

Leul a depășit pragul psihologic de 5 lei marți, pe fondul rezultatului primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigate de candidatul extremei drepte, și a demisiei guvernului condus de social-democratul Marcel Ciolacu.

Intervențiile Băncii Naționale pentru a tempera deprecierea leului au dus la o creștere semnificativă a dobânzilor în lei. Indicele ROBOR la trei luni a urcat brusc la 7,25%, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2023. Banca Națională a cheltuit cel puțin 7 miliarde de euro în ultimele zile pentru a combate scăderea leului pe piața interbancară.

Chiar dacă George Simion a încercat în ultimele zile să se prezinte drept "un Meloni de România", atenuându-și unele declarații, el nu a reușit să liniștească atmosfera.

Dacă va câștiga turul al doilea al prezidențialelor din 18 mai, Simion a declarat că vrea să aibă un guvern format de partidele de extremă dreapta AUR și POT.

Primul sondaj după primul tur publicat miercuri, arată că 38,9% dintre respondenți ar votat cu George Simion și 31,3% cu Nicușor Dan. 14,7% dintre respondenți nu știu sau nu s-au hotărât, iar 8,9 nu au vrut să spună.

Dacă sunt eliminați cei care nu știu sau nu s-au hotărât pe cine să voteze, reiese un scor de 55,4% pentru George Simion și 44,6% pentru Nicușor Dan, potrivit institutului Verifed. 

Procesul de declanșare a alegerilor anticipate va dura câteva luni, astfel că mediul de afaceri din România este îngrijorat de perspectiva unei instabilități pe termen mai lung.

Ministrul interimar al fondurilor europene, Marcel Boloș, a afirmat joi că nu se pune problema unui eventual acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și a adăugat că atunci când FMI vine într-o țară sunt ”reforme mai usturătoare” decât cele cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență.

El a mai precizat că speră ca această reacție emoțională a piețelor și investitorilor să treacă.

România are cel mai mare deficit din UE - 8,65% din PIB în 2024 în creștere de la 5,61% din PIB în 2023, iar costul datoriilor statului este extrem de ridicat, în condițiile unui rating slab (Fitch: BBB-; S&P Global: BBB-; Moody’s: Baa3).