Găzduirea la București a noului centru UE pentru securitate cibernetică este „un rezultat remarcabil al României, nu (...) doar rezultatul unei persoane sau al unei instituții”, a apreciat Dan Cîmpean, directorul general al Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), într-o dezbatere organizată de Europuls.

El a accentuat că venirea Centrului de Competențe Industrial, Tehnologic și de Cercetare în Materie de Securitate Cibernetică al UE în România „nu e un cec în alb pe care ni-l dă UE”, și depinde de România să valorifice oportunitatea.

„Partea care mă preocupă și mă îngrijorează, ca autoritate civilă responsabilă cu securitatea cibernetică, e magnitudinea investiției pe care UE o va face în domeniul cyber. Cred că nu conștientizăm cât de mare e investiția pe acest domeniu. Vorbim de zeci de miliarde de euro”.

Potrivit directorului CERT-RO, investițiile sunt motivate de nevoia Uniunii Europene de suveranitate în materie de securitate cibernetică. Astfel, UE „e obligată de tehnologie, de actualitate, să investească exponențial”.

Deși centrul de la București va fi punctul central prin care se vor derula investițiile „de o mărime fără precedent”, acestea vor fi direcționate, evident, către toată Uniunea. „Se așteaptă cel puțin inițiative de nivel național, dacă nu regional”, a spus Cîmpean.

Conform informațiilor din acest moment, e de așteptat ca jumătate dintre finanțările realizate în domeniu prin centrul de la București să se deruleze prin centre naționale de coordonare de tipul autoritate de management. Va exista, potrivit lui Dan Cîmpean, un governance board, format din reprezentanți ai statelor membre, dar nu toate statele vor avea drept de vot în acest board, ci doar cele care vor cofinanța programele.

„Sper să nu ajungem în scenariul în care să nu avem drept de vot pentru că nu cofinanțăm aceste programe”, a avertizat Cîmpean.

Ce câștigă, de fapt, România?

Cîmpean a spus că, dacă România vrea „să profite deplin de această oportunitate”, „modul în care ne vom putea organiza, modul în care ne vom putea pune ideile în aplicare va spune multe despre capabilitatea noastră de țară”.

Cîmpean, care a lucrat până anul trecut la Bruxelles pentru Deloitte, a spus că s-a lovit de-a lungul timpului de multe firme grecești în proiecte europene legate de cyber (Grecia este gazda agenției europene ENISA.) „Genul acesta de organizații au devenit jucători la nivel european. Au trecut la alt nivel.”

Daria Cătălui, expert în securitate cibernetică (în prezent la Allianz Group și în trecut la ENISA), a menționat că un astfel de centru „creează un ecosistem bogat în jurul său”. Ea a dat exemplul universităților din Grecia, care sunt adesea prezente în consorții implicate în proiecte la nivel european. „Sunt activi și au informația la momentul potrivit”, a spus ea și a adăugat că ecosistemul european din domeniul cyber security e foarte complex, cu aproximativ 60.000 de companii și 660 de centre de expertiză.

Și Victor Gânsac, cofondator și CEO al companiei Safetech Innovations, este încrezător că se va forma un ecosistem, în care vor participa și companii private și universități, dar că entitățile din România nu vor fi avantajate. „Vom fi tratați în mod egal, dar poate vom ști mai bine să scriem proiecte”, a punctat el.

De fapt, va fi nevoie de leadership în acest domeniu, atrage atenția Costin Sandu, partener la PrivacyWorks: „Ecosistemul nu se va crea singur”.