Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a lansat miercuri un atac usturător la adresa profesiei de economist, acuzând analiștii că au „încredere oarbă” în modelele lor, care de multe ori au puțină legătură cu realitatea.

Vorbind la un panel intitulat „Cum să ai încredere în economie” în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, șefa BCE a sugerat, de asemenea, că economiștii constituie o „clică tribală” ale cărei modele ignoră în mare măsură posibilitatea unor „șocuri exogene”, precum pandemiile, evenimente meteorologice induse de schimbările climatice și deficiențe bruște de aprovizionare – toate acestea au afectat grav economia Europei în ultimii câțiva ani.

Lagarde, de profesie avocat, care a condus anterior Fondul Monetar Internațional, a mai remarcat că, după ce și-a asumat actuala poziție de președintă a BCE în 2019, ea a avertizat în mod explicit Consiliul guvernatorilor și analiștii să „fie atenți la modele”.

„Mulți economiști sunt, de fapt, o clică tribală”, a spus ea. „[Ei] sunt printre cei mai tribali oameni de știință la care vă puteți gândi. Se citează unul pe altul. Ei nu trec dincolo de această lume. Se simt confortabil în acea lume. Și poate că modelele au ceva de-a face cu asta".

„Dacă am avea mai multe consultări cu epidemiologi, dacă am avea oameni de știință specializați în schimbări climatice care să ne ajute cu ceea ce urmează, dacă ne-am consulta puțin mai mult cu geologii, de exemplu, pentru a aprecia în mod corespunzător ce pământuri rare și resurse există, cred că am fi într-o poziție mai bună de a înțelege cu adevărat aceste evoluții, de a proiecta mai bine și de a fi economiști mai buni".

„Nu ajută”

Comentariile dure ale lui Lagarde sunt ecoul unor observații pe care le-a făcut tot miercuri într-un interviu acordat Bloomberg TV, unde a criticat piețele monetare pentru că „nu ajută la lupta împotriva inflației”, fiind prea optimiste cu privire la introducerea reducerilor de rate mai devreme decât se aștepta anul acesta.

Piețele monetare stabilesc în prezent șase reduceri de dobândă cu 25 de puncte de bază (0,25 puncte procentuale) fiecare pe parcursul anului 2024, prima reducere având loc în martie.

Cu toate acestea, Lagarde a avertizat că, deși „probabil” vor fi introduse reduceri ale dobânzilor până în vară, datele esențiale utilizate de BCE pentru a determina politica monetară vor fi disponibile doar „la sfârșitul primăverii”.

„Vom ști probabil mult mai multe în aprilie sau mai, pentru că negocierile au loc în primul trimestru al fiecărui an, iar rezultatele vin după încheierea acordurilor”, a explicat ea.

Eric Dor, directorul de studii economice la IESEG School of Management, a declarat pentru Euractiv că piețele au fost într-adevăr „un pic supraoptimiste în decembrie [prin] previzionarea implicită a unei reduceri a ratelor de politică monetară la începutul anului”.

Cu toate acestea, el a menționat că datele mai recente ale BCE privind curbele randamentului obligațiunilor arată că „de atunci, piețele au devenit mai realiste”.

Maria Demertzis, senior fellow la think tank-ul Bruegel, a subliniat că șefa BCE este „curajoasă” pentru că le-a spus experților că previziunile lor sunt greșite, dar a refuzat să se lase atrasă în problema prognozelor.

„Cine știe cine are dreptate?” a precizat Demertzis pentru Euractiv. „Dacă întreaga piață gândește așa, greșesc toți? Nu știu... Având în vedere incertitudinile pe care le vedem, nu aș paria pe nimeni".

BCE a majorat ratele dobânzilor de zece ori consecutiv pentru a reduce creșterea prețurilor între iulie 2022 și septembrie 2023, ducând facilitatea de depozit de referință de la -0,5% la un maxim record de 4,0%. Totodată, a întrerupt creșterea ratelor la cele două întâlniri anterioare de stabilire a ratelor din octombrie și decembrie.

„Palmaresul prognozelor e abisal”

Comentariile lui Lagarde au venit în aceeași zi în care Eurostat, biroul oficial de statistică al UE, a confirmat o estimare rapidă anterioară conform căreia inflația anuală în zona euro a crescut de la 2,4% în noiembrie la 2,9% în decembrie – în scădere de la un vârf de 10,6% în octombrie 2022, dar încă cu mult peste rata țintă de 2% a BCE.

Previziunile proprii ale BCE prevăd că inflația va scădea la 2,7% în acest an, iar în 2026 va  scădea la sub 2%.

Dor de la IESEG a subliniat că o „sursă majoră de incertitudine” la ora actuală în jurul previziunilor contemporane privind inflația sunt atacurile asupra navelor de transport ale forțelor Houthi în largul coastei Yemenului, care provoacă o creștere a costurilor de transport care ar putea fi transferată în cele din urmă asupra consumatorilor.

„Dacă această situație va mai dura mult timp, creșterea costurilor privind transportul maritim ar putea implica o revenire a inflației în zona euro”, a spus el.

Întrebat despre propriile previziuni ale BCE privind inflația, Demertzis a fost foarte critică.

„Dacă te uiți la istoricul prognozelor, este abisal”, a spus ea.

„Faptul că inflația revine la [sub 2%] în doi ani se datorează construcției. Modelele pe care le folosesc îl forțează să revină la echilibru și inflația la 2% în doi ani”.

„Cred că prognoza în acest moment este mult mai mult o artă decât o știință”, a adăugat ea. „Prognoza în acest moment nu este de încredere”.