Diplomați ai statelor UE ar fi trebuit să aprobe miercuri legea, după ce statele UE și Parlamentul European conveniseră anul acesta un acord considerat până acum definitiv.

Legea prevede creșterea proporției energiei regenerabile până la minim 42,5% din consumul total al UE până în 2030. Iar discuția de miercuri a statelor UE privind proiectul final ar fi trebuit să fie o simplă formalitate.

Însă o serie de țări, printre care Franța, Bulgaria, România, Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia, au semnalat săptămâna aceasta fie că se vor opune legii, fie că nu s-au hotărât încă s-o susțină, afirmă sursele.

Un reprezentant al Franței a declarat că țara lui se teme că regulile nu vor permite ca hidrogenul produs cu energie nucleară, și prin urmare cu emisii reduse de carbon, să fie luat în calcul la țintele privind utilizarea combustibililor regenerabili în industrie.

Țările care obiectează au împreună voturi suficiente pentru a bloca legea - ceea ce a forțat Suedia, deținătoarea președinției UE, să amâne discuția.

Negocierile de anul acesta privind regenerabilele au fost tensionate, întrucât țările pro-energie nucleară voiau ca și hidrogenul produs cu această energie să fie inclus. Energia nucleară nu produce emisii de dioxid de carbon, care contribuie la încălzirea globală, iar țările respective afirmă că UE ar face bine s-o includă printre țintele climatice.

Alte țări, între care Danemarca și Austria, nu sunt de acord, afirmând că scopul țintelor este să stimuleze o expansiune majoră și necesară a surselor regenerabile, precum eoliene și solare.

Diplomații afirmă că alte țări au altfel de rezerve - unele consideră că țintele sunt pur și simplu prea ambițioase, altele sunt nemulțumite de prevederile referitoare la amoniac, utilizat ca fertilizator, și produs în principal din hidrogen obținut din gaze naturale.

Este neobișnuit ca statele membre să blocheze acorduri deja convenite privind legislația UE, care în mod tipic necesită peste un an de negocieri politice pentru a fi atinse.

Însă Germania a stabilit un precedent anul acesta, când a întârziat adoptarea unei legi privind interzicerea vânzării de automobile noi cu motoare cu combustie începând din 2035, cu scopul de a obține o excepție pentru "e-combustibili” [sau "electro-combustibili”; substanțe sintetice obținute din dioxid și monoxid de carbon captat și din hidrogen produs sustenabil - n.trad.].

Totodată a fost amânată și adoptarea altei legi climatice, care obligă companiile aeriene să folosească combustibili mai sustenabili.

Sursa: RADOR