Guvernul nu trebuie să facă economii în perioada următoare și trebuie să utilizeze toate resursele disponibile pentru a finanța relansarea economiei, în contextul crizei provocate de epidemia de COVID-19, spune premierul Ludovic Orban.

„S-a văzut clar că la nivelul Uniunii Europene va exista o relaxare a regulilor de deficit bugetar. Toate țările au fost afectate, economiile le sunt afectate și noi nu trebuie să facem mai puțin decât fac alte țări”, a spus premierul joi, la începutul ședinței de guvern.

Orban a recunoscut că situația României este diferită de a altor state europene, „pentru că am moștenit deja un deficit bugetar și dezechilibre economice”, dar asta nu ar trebui să frâneze eforturile de relansare.

„Eu cred că trebuie să ne mobilizăm să obținem orice resursă disponibilă, astfel încât să putem să finanțăm prioritățile și mai ales să putem să finanțăm economia”, a spus premierul.

Anterior, Orban anunțase că Executivul trebuie să pregătească o rectificare bugetară în perioada imediat următoare.

„Trebuie să pregătim rectificarea de buget, trebuie să transmitem tuturor operatorilor principali de credite, astfel încât să putem să redirecționăm sumele către priorități și, de asemenea, să luăm în calcul și efectele asupra veniturilor și, mai ales, soluții de finanțare în condițiile în care va apărea, în mod evident, o reducere a veniturilor”, a spus șeful Guvernului.

Comisia Europeană a propus vineri activarea clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere, ca parte a strategiei sale de a reacționa rapid, ferm și coordonat la pandemia de coronavirus. Activarea acestei clauze permite statelor membre să ia măsuri fiscale pentru a face față crizei care se abat de la regulile UE privind bugetele naționale.

Practic, guvernele au cale liberă să finanțeze economia cât cred de cuviință fără a mai fi nevoite să țină deficitul bugetar sub 3% din produsul intern brut. 

România a depășit acest nivel și în 2019, iar strategia de ajustare propusă de ministrul finanțelor Florin Cîțu prevedea o revenire a deficitului sub 3% din PIB abia în 2022.