Ordonanța „trenuleț" a fost pusă în dezbatere publică
Guvernul a transmis luni seară Ordonanța de Urgență cu măsurile fiscale pe care o va adopta în următoarea ședință de guvern, botezată Ordonanța "trenuleț".
OUG, pusă în transparență de Ministerul Finanțelor, reglementează, printre altele, valoarea salariului minim, care crește de la 1 iulie 2026, termene pentru facturarea în E-Factura, reducerea impozitului pe cifra de afaceri, dar și reducerea sumelor forfetare pentru parlamentari și a subvențiilor pentru partide, ambele cu 10%.
Singurele vești bune și în 2026 sunt scutirea de taxe a 300 de lei din salariul minim până la data de 1 iulie 202 și acordarea tichetelor pentru ajutorul la energie de 50 de lei/lună pentru persoanele vulnerabile, măsuri valabile și în prezent.
Guvernul se reunește marți, de la ora 18:00, în una dintre ultimele ședințe din acest an și probabil va adopta Ordonanța „trenuleț".
Principalele măsuri din Ordonanța „trenuleț"
Salariul minim crește de la 1 iulie 2026 la 4.325 lei. Suma de 300 de lei neimpozitată rămâne valabilă până în iulie, apoi scade la 200 de lei;
Punctul de amendă rămâne neschimbat până la 1 iulie 2026, apoi va fi 216,2 lei;
Impozit pe cifra de afaceri (IMCA) se reduce la 0,5% în 2026;
Impozitul pentru microîntreprinderi revine la 1%;
Crește de la 10% la 16% impozitul pentru veniturile obținute de asociați/acționari sub formă de beneficii în natură sau plăți făcute de firmă în interes personal.
Măsuri pentru reducerea riscului de neplată a accizelor și TVA de la operatorii economici;
Implementarea Programului național „Masă sănătoasă” în 2026;
Majorarea punctului pentru serviciul medical este amânată până în 2027 (și 2028);
Reducerea cu 10% a sumei forfetare pentru parlamentari. Subvențiile pentru partide și sprijinul pentru organizațiile minorităților scad cu 10%;
Companiile publice locale și centrale cu pierderi trebuie să prezinte planuri de reorganizare;
Vouchere de energie de 50 lei/lună se acordă până în decembrie 2026;
Salariile în sistemul bugetar rămân înghețate;
Menținerea nivelului pentru tichete de masă, indemnizații de hrană și alte drepturi similare din 2025;
Limita pentru masa caldă a celor care lucrează în subteran fixată la 35 lei/zi;
Menținerea în plată a premiilor, primelor și bonusurilor ca în 2025;
Reglementări de alocare a impozitului pe venit către bugetele locale, județene și regionale.
de Iuliu 26 Dec 2025 14:25
Referitor la reducerea cheltuielilor bugetare se prevede între altele amânarea aplicării unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare ale cheltuielilor bugetare în sănătate și asistență socială, fără nici o referire la prorogarea prevederilor art. 210 din OUG 57/2019 din Codul administrativ privind eliminarea pensiilor speciale ale aleșilor locali.
Cu atât mai mult cu cât în Parlament a fost depus la finalul lunii octombrie 2025, un proiect de lege care prevede abrogarea art. 210 din OUG 57/2019, eliminarea pensiilor speciale ale aleșilor locali, acesta fiind un jalon asumat de România în PNRR (jalonul 215), în valoare de 869 de milioane de euro. Cu toate astea parlamentarii nu s-au obosit cu dezbaterea si adoptarea acestui proiect de act normativ care reprezintă o cerința de reformă permanentă.
In plus, Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici1 reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.
(Vezi: https://www.curteadeconturi.ro/comunicare/comunicate-de-presa/audit-al-performantei-privind-organizarea-si-functionarea-comunelor-si-a-oraselor-mici-curtea-de-conturi-recomanda-initierea-unui-proces-de-analiza-sistemica-si-de-reforma-legislativa-in-vederea-consolidarii-autonomiei-financiare-a-unitatilor-administrativ-teritoriale-si-adaptarii-structurilor-administrative-locale-la-nevoile-specifice-comunitatilor)
Potrivit raportului, unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.
Asadar, chiar si pe legea actuală , reforma administratiei locale ar trebui să includă comasarea unor comune care nu respectă criteriul numărului de locuitori.