Companiile de petrol și gaze vor fi obligate să anunțe statul dacă vor să își vândă concesiunea, iar autoritățile române pot opri o eventuală tranzacție de vânzare, pe motiv de siguranță națională, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență.

Actul normativ va da posibilitatea blocării transferului unei concesiuni petroliere către o firmă din afara Uniunii Europene sau către o companie controlată de un stat din afara blocului comunitar.

Proiectul apare în contextul informațiilor privind o posibilă vânzare de către ExxonMobil a participației de 50% din perimetrul Neptun din Marea Neagră către Lukoil.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale se poate opune oricărei tranzacții prin care o firmă care nu este din UE și este de stat să ajungă să dețină concesiuni în România ba chiar Guvernul poate rezilia inclusiv acordurile petroliere care sunt în vigoare, la propunerea ANRM, din motive de siguranță națională, transmite Economica.net.

Mai mult, guvernul poate bloca un transfer chiar dacă nu se vinde concesiunea, ci acționarii companiei care operează respectivul perimetru.

Practic, dacă actul normativ va fi adoptat, statul va avea un cuvânt de spus în selectarea cumpărătorului atât dacă se vinde acordul de concesiune, cât și dacă se vinde beneficiarul respectivei concesiuni. Dacă autoritățile române nu agreează noul proprietar, dar tranzacția merge mai departe, guvernul poate anula acordul petrolier.

ExxonMobil a anunțat de mai mult timp că vrea să-și lichideze participația din perimetrul Neptun,m pe care îl operează împreună cu OMV Petrom. Surse citate de Economica.net spun că de achiziție s-au arătat interesate mai multe companii care operează deja perimetre în Marea Neagră, MOL, Lukoil, dar și firmele românești Romgaz și Petrom.

ExxonMobil și OMV Petrom explorează zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, estimat la 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze. Cele două companii au participații egale în proiect, iar decizia finală de investiții pentru extracția resurselor nu a fost încă luată, din cauza, inițial, a indeciziei Bucureștiului și, apoi, a emiterii unei legi offshore care a crescut povara fiscală a companiilor care urmau să investească, fără a le garanta stabilitatea taxării și cu obligația de a vinde jumătate din gaz pe piața locală.