Parlamentul European a aprobat miercuri un proiect legislativ ce ar interzice din anul 2035 comercializarea vehiculelor noi care emit dioxid de carbon, ceea ce ar însemna oprirea vânzării pe piața UE a mașinilor noi cu motoare cu combustie internă.

Parlamentul European și-a adoptat practic poziția de negociere cu statele membre, reunite în Consiliul UE, dar versiunea definitivă a textului legislativ ar putea suferi modificări.

La 14 iulie 2021, ca parte a pachetului „Pregătiți pentru 55”, Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă de revizuire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și vehiculele utilitare ușoare noi. Potrivit oficialilor de la Bruxelles, propunerea urmărește să contribuie la obiectivele climatice ale UE pentru 2030 și 2050, să aducă beneficii cetățenilor prin introducerea pe scară largă a vehiculelor cu emisii zero (o mai bună calitate a aerului, economii de energie și costuri mai mici pentru deținerea unui vehicul), precum și să stimuleze inovarea în domeniul tehnologiilor cu emisii zero.

Pachetul legislativ menit să combată schimbările climatice are drept obiectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, față de nivelul anului 1990, și atingerea neutralității climatice până în anul 2050.

„O revizuire ambițioasă a standardelor privind emisiile de CO2 este un element crucial pentru a atinge obiectivele noastre climatice. Prin adoptarea noilor standarde, creăm claritate pentru industria autovehiculelor și stimulăm inovarea și investițiile pentru producătorii de automobile. În plus, achiziționarea și conducerea de autoturisme cu emisii zero vor deveni mai ieftine pentru consumatori”, a declarat eurodeputatul olandez Jan Huitema (Renew), raportor pe acest proiect legislativ.

Respingere a reformei pieței carbonului

De altfel, eurodeputații au avut poziții destul de agresive în materie de protecția mediului în această sesiune de la Strasbourg unde se discută pachetul „Pregătiți pentru 55”. Parlamentul European a analizat opt din cele 14 texte din foaia de parcurs propusă în iulie 2021 de Comisia Europeană pentru a reduce cu 55% până în 2030, în raport cu 1990, emisiile de gaze cu efect de seră în UE.

Astfel, plenul a respins miercuri un text-cheie privind reforma pieței europene a carbonului, considerat insuficient de ambițios de Verzi și de stânga. Textul respins prevedea extinderea pieței de schimb a cotelor de emisii de CO2, dar și suprimarea cotelor gratuite pentru industriașii europeni în schimbul unei taxe pe carbon la frontierele UE.

„Lovitură de trăsnet! Majoritatea trebuie să-și revadă propunerea (...) din cauza regulilor insuficient de ambițioase. Clima nu așteaptă", a comentat eurodeputata Karima Delli, din grupul Verzilor.

De cealaltă parte, Peter Liese, din grupul PPE, raportor al textului respins, a deplâns alianța extremei dreapta cu verzii și socialiștii - care a determinat votul surpriză, dar a făcut apel la revizuirea textului în comisia parlamentară de specialitate pentru a propune un vot ulterior asupra unei variante revizuite, ceea ce o largă majoritate a eurodeputaților a aprobat.

Textul prevedea în special o reducere cu 63% până în 2030, în raport cu 2005, a emisiilor sectorului supuse tranzacțiilor pieței europene de carbon - mai mult decât obiectivul propus de Comisia Europeană (-61%), dar sub votul din Comisia ENVI (Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară) a PE (-67%). De asemenea, textul prevedea ajustarea calendarului pentru eliminarea cotelor de emisii gratuite acordate industriașilor europeni, pe măsură ce vor fi taxate importurile în UE în sectoarele poluante pe baza prețului CO2 european.

Un amendament al textului, propus de PPE și adoptat miercuri, cerea o menținere până în 2034 a acestor cote gratuite în UE, în numele competitivității întreprinderilor, ceea ce amâna până în 2034 introducerea completă a taxei pe carbon la frontiere. Anterior, Comisia ENVI a votat ca această "ajustare la frontiere" să se aplice în totalitate din 2030 (cinci mai devreme decât propunea Comisia) și ca aceste cote gratuite să fie suprimate de la acea dată.

Eurodeputatul PNL Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrii a PE, a susținut că este nevoie de o poziție mult mai rezonabilă în actualul context economic. „Este esențial să ne atingem obiectivele climatice asumate la nivel european, dar nu avem nevoie de și mai multă presiune pe economie și pe cetățeni, mai ales în aceste vremuri tulburi, pe care le traversăm. State precum România și alte state din Europa Centrală și de Est trebuie sprijinite financiar în mod continuu și consistent pentru a realiza obiectivele din Green Deal”, a spus europarlamentarul român.

Eurodeputații nu vor nici taxonomia propusă de Comisie

Eurodeputați din grupurile popular (PPE), socialist (S&D), ecologist (Verzii), liberal (Renew Europe) și ai stângii și-au manifestat miercuri opoziția față de etichetarea ca sustenabile a investițiilor ce privesc gazul natural și energia nucleară, transmite agenția EFE, citată de Agerpres.

Vorbind la o conferință de presă, membri ai acestor grupuri politice ai căror europarlamentari însumează trei sferturi din cele 705 mandate ale Parlamentului European (PE) s-au declarat încrezători că în final vor obține suficient sprijin pentru a respinge în plen proiectul propus de Comisia Europeană.

Ei au pregătit în acest scop o rezoluție prin care cer respingerea acestui proiect și care săptămâna viitoare va fi supusă la vot într-o comisie a PE, iar dacă va fi aprobată acolo va ajunge în iulie la vot în plenul legislativului european.

Dar în timp ce europarlamentarul Paul Tang din grupul S&D a asigurat că aproximativ 80% dintre eurodeputații socialiști resping propunerea Comisiei, europarlamentarul Cristophe Hansen din grupul PPE a atras atenția că ''mai este mult de lucru'' pentru a convinge membrii acestuia să se opună propunerii, iar în interiorul grupului popular pozițiile diferă în funcție de țara pe care o reprezintă membrii săi.

Parlamentul European nu poate schimba conținutul propunerii Comisiei, doar o poate respinge sau aproba integral cu majoritate de voturi. Propunerea poate fi respinsă și dacă 20 din cele 27 de state membre votează împotrivă în Consiliul UE, prag puțin probabil să poată fi atins.

După aproape doi ani de dezbateri aprinse în interiorul UE între statele membre și europarlamentarii pro sau contra planului conceput pentru atingerea obiectivelor europene de mediu și combaterea încălzirii globale, Comisia Europeană a propus includerea gazului natural și a energiei nucleare în ''taxonomia'' UE, adică în lista comunitară cu energii compatibile cu Pactul Verde european și care vor putea beneficia de finanțare pentru investiții.

Statele care au cerut includerea gazului natural în taxonomie, printre care se numără și România, au insistat că aceasta le va ajuta să renunțe la cărbune, care este mai poluant. Cât despre energia nucleară, deși aceasta nu are emisii de CO2, ea produce în schimb deșeuri radioactive, argument invocat de statele care se opun includerii ei în taxonomie, printre care și Germania.