Legislatorii UE au adoptat versiunea lor a Digital Markets Act (DMA) într-un vot în plen miercuri, 15 decembrie. Astfel, Parlamentul are acum un mandat pentru negocierile cu Consiliul European și Comisia care vor produce regulamentul final.

Consiliul și-a adoptat poziția cu privire la DMA luna trecută, iar negocierile în trei sunt de așteptat să înceapă în ianuarie.

„Prin acest Digital Markets Act, garantăm că, în momentul comunicațiilor digitale, pe piața internă vor predomina condiții de concurență echitabile”, a declarat Andreas Schwab, negociatorul principal al dosarului. „Ar trebui să câștige cel mai bun și nu cel mai gras.”

Proiectul de act legislativ privind piețele digitale (DMA) interzice anumite practici folosite de marile platforme cu rol de „gatekeeper” (controlor al fluxului de informație) și permite Comisiei să efectueze anchete de piață oficiale și să sancționeze comportamentele neconforme.

Domeniul de aplicare

Textul Parlamentului a ridicat ștacheta pentru desemnarea acestor gatekeepers la 8 miliarde de euro în cifră de afaceri anuală și 80 de miliarde de euro în termeni de capitalizare bursieră.

Pe de altă parte, deputații progresiști ​​au reușit să extindă lista serviciilor digitale cheie, care variau de la rețelele sociale până la motoarele de căutare, pentru a include și asistenți vocali, browsere web și televizoare conectate.

Un domeniu de aplicare mai restrâns este probabil să se confrunte cu rezistență din partea Consiliului, care a menținut aceleași praguri ca în propunerea inițială, dar ar putea găsi sprijin din partea Germaniei și a Țărilor de Jos, deoarece ambele țări găzduiesc potențiali gatekeepers.

Nerespectarea sistematică

Schimbări majore au fost aduse proiectului de lege de către comisia economică a Parlamentului (ECON) cu privire la nerespectarea sistematică. Potrivit textului final, un gatekeeper care nu ține cont de obligațiile DMA de mai multe ori ar putea fi sancționat cu minimum 4% până la maximum 20% din cifra de afaceri anuală.

Au fost, de asemenea, introduse măsuri împotriva așa-numitelor „achiziții ucigașe”, dând putere Comisiei UE să oprească temporar aproape orice preluare. „Startup-urile nu vor să fie cumpărate de cinci companii americane”, a spus raportorul ECON, Stéphanie Yon-Courtin.

Setări implicite

Yon-Courtin a obținut o victorie majoră prin obținerea unui amendament cheie în plen. Prevederile ar permite utilizatorilor să decidă setările implicite la momentul în care folosesc pentru prima dată un serviciu și să le modifice în orice moment, inclusiv prin dezinstalarea aplicațiilor preinstalate.

Jucătorii mai mici din domeniul tehnologiei au cerut aceste măsuri ca o modalitate-cheie de a contesta poziția dominantă a marilor companii.

„Big tech știe că 95% dintre oameni nu își schimbă niciodată valorile implicite, ceea ce face din aceasta o formă de auto-completare a preferințelor incredibil de dăunătoare. Interzicând valorile implicite ale preferințelor, DMA abordează în sfârșit cauza lipsei de concurență și nu doar simptomele”, a spus CEO-ul Proton Andy Yen.

Interoperabilitate

Măsurile de interoperabilitate au fost o altă completare majoră la textul Parlamentului, solicitând rețelelor sociale și aplicațiilor de mesagerie să comunice între ele. În timpul discuției în plen de marți, parlamentarii de la dreapta la stânga au subliniat interoperabilitatea ca un pas important pentru reducerea dependenței de cele mai mari platforme online.

„Prin consolidarea prevederilor privind interoperabilitatea serviciilor de mesagerie și a rețelelor sociale, putem stabili o piață cu servicii mai prietenoase cu confidențialitatea, din care să alegem. Nu trebuie să rămânem blocați în rețelele sociale dominante care monetizează datele noastre”, a spus europarlamentarul Marcel Kolaja de la Partidul Piraților din Cehia.

Reclame țintite

Un punct mai controversat al negocierilor a fost propunerea de interzicere a reclamelor direcționate, susținută de europarlamentarii de centru-stânga și contestată de cei de centru-dreapta. Compromisul include o interdicție numai pentru utilizatorii minori și limitează procesarea informațiilor sensibile, cum ar fi opiniile politice, convingerile religioase și orientarea sexuală.

„Trebuie să avem grijă de oamenii mai vulnerabili din societate, iar minorii, în special, au nevoie de protecție”, a declarat parlamentarul social-democrat Evelyne Gebhardt, îndemnându-l pe Schwab să apere măsura în viitoarele negocieri, unde este așteptată o rezistență puternică din partea statelor membre.

Ce urmează

Domeniul de aplicare mai restrâns, achizițiile ucigașe, setările implicite, interoperabilitatea și reclamele direcționate nu fac toate parte din textul adoptat de Consiliul UE luna trecută, care este mult mai apropiat de propunerea inițială a Comisiei.

Schwab s-a întâlnit miercuri cu secretarul de stat digital francez Cédric O, pentru a începe discuțiile despre cum rezolvarea diferențelor majore dintre cele două instituții. Franța va reprezenta statele membre în negocieri, deoarece va deține președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2022.

„Provocarea este să facem ca regulile noastre să fie aplicat în mod serios și să nu poată fi contestate în instanță tot timpul”, a spus Schwab pentru EURACTIV, adăugând că între Parlament și Consiliu „există un acord 100% asupra a ceea ce dorim să realizăm”. 

„Adoptarea de astăzi a mandatului de negociere pentru DMA transmite un semnal puternic: Parlamentul European se opune practicilor comerciale neloiale utilizate de giganții digitali. Ne vom asigura că piețele digitale sunt deschise și competitive. Acest lucru este benefic pentru consumatori, pentru întreprinderi și pentru inovarea digitală. Mesajul nostru este clar: UE va pune în aplicare normele economiei sociale de piață și în sfera digitală, ceea ce înseamnă că legiuitorii dictează regulile concurenței, nu giganții digitali”, a mai spus Schwab.

Textul a fost aprobat de Parlamentul European cu 642 de voturi pentru, 8 împotrivă și 46 abțineri.