Din nou și din nou se pune problema că în locul produsului intern brut, adică PIB-ul, este nevoie de o altă măsurătoare care să poată cuantifica performanța economiei într-un mod autentic, dar, în același timp, poate nu este o coincidență faptul că statisticienii  nu au reușit până acum să creeze un indicator mai eficient.

"Blamarea PIB-ului este practic o modă de o intensitate diferită", a declarat pentru ziarul economic online Világgazdaság cercetătorul principal al Fundației de Cercetare Economică Oeconomus, Szabolcs Pásztor.

Potrivit profesorului Universității Naționale a Serviciului Public din Budapesta, când a fost creat de ONU sub conducerea lui Simon Kuznets în anii cincizeci, PIB-ul a promis multe, dar după câteva decenii a devenit clar că în multe cazuri nu oferă o imagine reală despre economie.

În opinia cercetătorului, cea mai mare anomalie poate fi cauzată de faptul că oficiul de statistică ce efectuează măsurarea urmează o metodologie învechită, de exemplu, folosește un an de referință vechi pentru obținerea unor date statistice despre economie. Aceste probleme sunt cele mai frecvente în țările în curs de dezvoltare și nu în statele membre UE.

În Uniunea Europeană cea mai mare parte a economiei este măsurată și contabilizată prin statistici, iar despre metodologia folosită se poate spune că este una modernă. Deocamdată nu putem măsura munca la domiciliu sau activitatea economică ce nu este bazată pe piață.

PIB-ul este o cifră clasică din punctul de vedere că nu este cea mai bună, dar deocamdată nu există una mai bună. Este important, însă, că despre țările mai dezvoltate prezintă o imagine mai reală în comparație cu țările mai puțin dezvoltate.

Unde greșește acest indicator, care este punctul său slab?

Potrivit cercetătorului Szabolcs Pásztor, problema de bază a PIB-ului este că nu poate să ia în calcul și să măsoare tranzacțiile non-piață, așa cum nu poate oferi o perspectivă asupra inegalităților de venituri și avere. Ba mai mult, creșterea bruscă a PIB-ului spune prea puțin dacă este vorba despre o traiectorie de creștere durabilă.

PIB-ul nu măsoară deloc bunăstarea umană. Există anumiți factori non-piață care contribuie în mod semnificativ la un nivel de trai mai ridicat al individului sau cel puțin la sentimentul acestuia, a explicat specialistul ungar, care a adăugat: secțiunile transversale înguste ale indicatorului sunt foarte bine ilustrate prin faptul că clasamentul indicelui dezvoltării umane (IDU, Human Development Index) și cele mai fericite țări, precum și PIB-ul pe cap de locuitor, nu prea coincid.

Greșesc și clasamentele PIB

Clasamentele PIB reprezintă adesea un punct de referință care, potrivit specialistului ungar, sunt fundamental incorecte, deoarece chiar dacă este vorba despre țări cu aceleași standarde de măsurare, pot exista diferențe substanțiale în structura consumului, în atitudinea față de consum sau, mai exact, în modul în care societatea este orientată spre bani, economie și afaceri.

În destul de multe societăți nu sunt luate în calcul în mod special soluțiile non-piață, în schimb familia și rețeaua de relații joacă un rol important în cazul în care trebuie îndeplinită o anumită activitate.

Cifra despre PIB pe cap de locuitor este o valoare medie, un centru de mișcare, care presupune că toată lumea contribuie cu o anumită cantitate de performanță la economie, ceea ce acoperă diferențele reale, a explicat Szabolcs Pásztor. 

În loc de PIB, VNB poate fi soluția

Cercetătorul ungar consideră că, până când produsul intern brut este unul dintre cei mai populari indicatori economici, venitul național brut (VNB) este probabil un indicator mai bun pentru prezentarea situației economice generale a unei țări în care investițiile străine sunt prezente la un nivel determinant sau chiar activitatea companiilor autohtone.

VNB calculează venitul total al unei economii, indiferent dacă venitul este realizat în interiorul granițelor țării de către cetățenii țării sau provine din investiții în afaceri străine.

VNB și PIB pot fi diferite în mod semnificativ, deoarece măsoară lucruri fundamental diferite.

Situația Ungariei în clasamente

Sunt țări în care pot apărea diferențe majore între cei doi indicatori. Despre VNB calculat pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare publică o listă și Banca Mondială, care efectuează măsurătorile în dolari internaționali la prețuri curente.

În această listă Ungaria se află pe locul 38 (cu un indice de 35.640), iar Polonia este înaintea ei, cu aproape aceeași valoare. Dintre țările Grupului de la Visegrad, Cehia are cel mai bun indice (42.560), situându-se pe locul 31.

 Sursa: RADOR