În Croația este nevoie de 48 de luni pentru obținerea autorizațiilor de instalare și conectare a panourilor solare la rețea și de 120 de luni pentru centralele eoliene.

Planurile ambițioase ale Europei de a înlocui gazul rusesc prin conectarea mai bună a rețelelor de transport a energiei solare și eoliene ar putea fi zădărnicite de birocrație, scrie publicația croată Jutarnki List.

Conform ultimelor analize ale Institutului energetic britanic Ember, autorizațiile pentru construirea de centrale solare și eoliene în rețea se emit foarte greu în Uniunea Europeană, iar cel mai lent - în Croația.

Analiștii de la Ember, preluând datele de la (doar) 12 membri ai Uniunii, au constatat că, în Croația, autorizațiile pentru instalarea și punerea în rețea a panourilor solare necesită 48 de luni, iar pentru parcuri eoliene 120 de luni, în timp ce termenele solicitate de către UE în ambele cazuri este de 24 de luni.

Potrivit aceleiași surse, doar trei state membre, în frunte cu Lituania, au îndeplinit criteriul UE, eliberând toate autorizațiile necesare investitorilor săi în energie solară în decurs de un an. Belgia și România se încadrează și ele în termenul recomandat pentru acest tip de „energie inovatoare”.

Când vine vorba de termenele stabilite în UE pentru parcurile eoliene, niciun membru al Uniunii nu a îndeplinit încă criteriile, cel mai aproape fiind România, care eliberează autorizațiile necesare în termen de 30 de luni.

„Eliberarea autorizațiilor include toate procesele administrative necesare implementării ideii până la construcția efectivă a unei centrale eoliene sau a unei centrale solare, inclusiv obținerea autorizațiilor de construcție, efectuarea unei evaluări a impactului asupra mediului și adaptarea la planul urbanistic local”, explică raportul Institutului Ember, care analizează și perspectivele membrilor Uniunii de a atinge cota planificată de producție de energie electrică din parcurile eoliene.

Conform acestui ultim criteriu, Croația se află în fruntea listei țărilor analizate, adică printre cele patru care, după cum a stabilit Ember, vor atinge ponderea așteptată din producția din centrale eoliene până în 2030. În acest top se mai află Suedia, Finlanda și Lituania.

Sursa: RADOR