La o conferință în care s-au dezbătut prioritățile din domeniul digitalizării care vor fi prezente în Planul Național de Redresare și Reziliență, politicieni din cele trei mari partide au spus că digitalizarea cere o abordare transpartinică.

La conferința „Planul de redresare al UE - Tranziția digitală și creșterea competitivității economice”, organizată de biroul Parlamentului European din România, s-a discutat despre stadiul în care se află Planul Național de Redresare și Reziliență, despre calendarul acestuia, obiective și oportunități pentru România.

Politicienii care au vorbit în cadrul dezbaterii au împărtășit ideea că, pentru a avea o abordare coerentă pe termen lung în privința digitalizării României, e nevoie ca toate forțele politice să colaboreze.

Digitalizarea, dincolo de diferențe politice

 

Toți cei trei europarlamentari care au vorbit la dezbatere  - Cristian Bușoi, Președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (Grupul Partidului Popular European), Dragoș Tudorache, Președinte al Comisiei speciale pentru inteligența artificială în era digitală (Grupul Renew Europe), Victor Negrescu, Vice-Președinte al Comisiei pentru cultură și educație (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților) - au spus că își doresc o abordare comună, dincolo de ideologii și ambiții politice, a digitalizării României.

 

Dragoș Tudorache  a spus: „Din punctul meu de vedere ceea ce este important este să ne fixăm niște obiective clare - pe care să le punem într-o agendă. (...) Eu cred că aceste obiective trebuie să fie transpartinice. Această agendă digitală trebuie să fie de-ideologizată. Și e un lucru care se întâmplă în toate celelalte colțuri relevante ale lumii din acest punct de vedere. Agenda digitală este transpartinică (bipartizană) și în Statele Unite (...). La fel și la nivel european, simt în Parlamentul European același lucru, există un consens destul de larg pe multe dintre subiectele importante în zona digitală și de inteligență artificială și cred că și în România trebuie să găsim înțelepciunea ca pentru această agendă și aceste obiective politice mari, pentru digitalizare, să avem o susținere, o înțelegere transpartinică a acestor obiective pentru a putea să le purtăm cu noi de la o guvernare la alta, având în vedere că ele ar trebui să se întindă pe o zonă și o perspectivă politică mult mai largă.”

 

Victor Negrescu a spus că formațiunea sa politică dorește votarea PNRR în Parlamentul României.

 

Cum va funcționa PNRR

 

Victor Negrescu a spus: „România urmează să primească aproximativ 30,4 miliarde de euro, din care 13,7 miliarde sunt sub formă de granturi și 16,6 miliarde sunt sub formă de împrumut. Chiar dacă primim 13 miliarde sub formă de granturi, inclusiv respectiva sumă, sub diferite forme, trebuie returnată, inclusiv, poate, prin crearea unor noi taxe europene, inclusiv aplicate asupra sectorului digital și, în consecință, e absolut necesar ca respectivele sume să fie cheltuite eficient, să genereze valoare adăugată și din punct de vedere economic și din punct de vedere social, în așa fel încât România să poată beneficia de acest boost financiar dinspre Europa, pentru a putea ulterior să returneze sumele dar și să aibă o dezvoltare economică viabilă.”

 

„Trebuie să folosim și celelalte programe europene: Orizont Europa, avem o alocare foarte mare la nivel european - 95 de miliarde de euro, programul Digital Europe - aproape 8 miliarde de euro, programul Erasmus Plus - 26 de miliarde de euro. Iată, sunt oportunități de finanțare, important este ca noi să le fructificăm”, a mai spus social-democratul. 

 

Priorități pentru PNRR

 

Victor Negrescu a mai spus: „Un element central este digitalizarea tuturor aspectelor vieții, adică lucruri cu care se confruntă cetățeanul. De la plata taxelor până la înregistrarea pentru a avea o parcare, de la deschiderea unei companii până la elemente de educație. Toate acele componente, într-adevăr, trebuie digitalizate prin anumite forme și proceduri extrem de clare.”

 

Din punctul de vedere al lui Dragoș Tudorache, un alt obiectiv major este „să construim o economie în jurul modernizării și digitalizării și a inteligenței artificiale; aceasta este tendința la nivel european, la nivel global, și trebuie să ne ajutăm economia să se dezvolte în acea direcție.”


Ministrul digitalizării: Vrem să susținem domenii de nișă care vor crea în România valoare ridicată

Tudorache crede că tinerii și IMMurile trebuie să fie printre principalii beneficiari ai fondurilor: E nevoie de „centre de cercetare și transfer tehnologic și susținerea start-up-urilor și IMM-urilor - și subliniez cu cinci linii acest lucru. Trebuie să ne învățăm să ne susținem tinerii cu idei. Trebuie să ne susținem Întreprinderile Mici și Mijlocii. De aici se poate construi un motor de dezvoltare, mai ales în zona digitală, pentru că de regulă inovarea tinde să vină dintr-o logică de funcționare în întreprinderile mici.”


Andreea Paul, Președintele INACO (Inițiativa pentru Competitivitate) vede educația ca prioritate absolută pentru digitalizare: „Odată cu noul Plan de Reziliență și Redresare Economică suntem obligați să gândim vizionar și nu doar în zona tranzițiilor digitale și verzi la care ne cheamă Europa, ci suntem chemați să conștientizăm că noi, România, avem de trecut o a treia tranziție, a economiei bazate pe cunoaștere și inovare.”

 

„Oamenii noi trebuie educați, pregătiți pentru noua economie, pentru noua societate digitală și verde, bazată pe cunoaștere, cercetare și inovare.”

 

Identitatea electronică și semnătura digitală - priorități

 

În legătură cu identitatea electronică, Dragoș Tudorache a spus: „Trebuie să avem curajul de a dezbate și de a adopta o formulă clară pentru identitatea electronică. Știu că la noi, la fel, a fost o chestiune ideologizată (cipuri, 777, 666 și tot așa). Trebuie să trecem de această dezbatere, este esențial să ne construim un model de identitate electronică pentru cetățenii României, pentru că doar așa vom putea, într-adevăr să digitalizăm, să modernizăm administrația.”

 

„Cărțile electronice de identitate și funcționalitățile pe care trebuie să le aibă trebuie să facă parte cât mai repede din dezbaterea noastră și să avem o legislație clară care să le susțină, dar ele trebuie să facă parte (și funcționalitățile pe care le atașăm cărții electronice de identitate) trebuie să facă parte din dezbaterea aceasta mai largă, din agesta aceasta mai largă de obiective, pentru că trebuie să cuplăm ceea ce creăm și atașăm cărții electronice ca funcționalități de serviciile pe care vrem să le digitalizăm. Deci trebuie să avem întâi această dezbatere: ce servicii digitalizăm, până la ce nivel ducem această digitalizare, pentru ca apoi să știm ce atașăm cărții de identitate,” a mai spus Tudorache.

 

„Legat de cărțile de identitate electronice, eu vă spun sincer că aș vrea să găsim o formulă prin care să simplificăm modul în care această semnătură calificată, electronică, este acum reglementată la nivel național. Ea de multe ori reprezintă mai degrabă o piedică decât o facilitare. Sunt foarte multe servicii care depind în acest moment de semnătura electronică calificată, dar e o birocrație întreagă în acest moment în spatele semnăturii electronice. Aș vrea să gândim o legislație care să fie și în această zonă un pic mai simplă, cel puțin pentru utilizator, că e cetățean sau că e antreprenor.”

 

Octavian Oprea, președinte interimar al Autorității pentru Digitalizarea României, a spus că ADR lucrează la „implementarea semnăturii electronice, fără de care nu am putea vorbi de digitalizare pentru că, fără a putea să ne punem identitatea pe un anumit document, fără a-l putea semna, acel document nu va avea valoare juridică și nu va fi opozabil în instanță.”

 

„La fel de importantă este realizarea identității electronice și dezvoltarea sistemului de tipul single sign-on, unde Autoritatea pentru Digitalizarea României are în acest moment un proiect în licitație publică. Proiectul se numește Platforma Software Centralizată de Identificare Digitală. Acest proiect va revoluționa, la propriu, administrația publică locală, deoarece fiecare cetățean român - și nu numai - va putea accesa electronic și cu ajutorul identității digitale orice platformă logându-se o singură dată”, a spus Oprea.

 

Mecanismul european

Mădălina Mihalache, Șefa Biroului PE în România, a amintit cele mai importante cifre cunoscute despre mecanismul european căruia va trebui să îi corespundă PNRR:

Mecanismul de redresare și reziliență, în valoare de 672,5 miliarde de euro, reprezintă cel mai important pilon al planului de redresare și are drept scop sprijinirea statelor membre în implementarea reformelor și investițiilor, care să ducă la restabilirea creșterii economice. La sfârșitul lunii decembrie, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord privind mecanismul de redresare și reziliență, din care România va beneficia de 30,5 miliarde de euro.”

„Este prevăzut ca un cuantum de cel puțin 20% din aceste fonduri să fie investite în proiecte care au ca obiectiv tranziția digitală. Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență urmează să fie adoptat în cursul lunii februarie, iar după momentul respectiv statele membre pot trimite oficial planurile naționale de redresare și reziliență pentru evaluare și aprobare.”

„În luna ianuarie Parlamentul European a adoptat și Instrumentul pentru Asistență Tehnică, ce va ajuta țările Uniunii Europene să pregătească planurile necesare pentru a accesa fondurile. ”

„România trebuie să contracteze cel puțin 70% din valoarea totală a granturilor europene de redresare și reziliență, care cuprind și fonduri pentru antreprenori, până la finalul anului 2022.”


În ce stadiu este PNRR


Corina Atanasiu, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a spus că PNRR va fi diferit de programele operaționale de până acum: „Acest mecanism este cu totul nou pentru România și pentru celelalte țări, a fost construit într-o logică cu totul diferită de abordarea utilizată în managementul fondurilor de coeziune: nu vom mai avea, așa cum ne-am obișnuit, prea multe call-uri de proiecte, sau nu vom mai urmări aceeași logică, este un instrument care promovează mai degrabă finanțarea pentru rezultate, vom avea sprijin direct pentru atingerea unor rezultate concrete și pentru implementarea unor reforme, mai degrabă decât un proces profund birocratic, așa cum ne-am obișnuit.”

 

Potrivit Corinei Atanasiu, PNRR se află într-o prima etapă de actualizare și de consultări interne. Urmează negocierea Programului cu Comisia, aprobarea acestuia și transmiterea formei finale către Comisie până la 30 aprilie 2021.

 

În legătură cu monitorizarea gradului de implementare PNRR, Andreea Paul a adus în discuție monitorizarea punerii lui în aplicare: „Indiferent de conținutul său, suntem - zic eu - obligați să facem o raportare zilnică digitală, transparentă, pe o platformă de comunicare publică special creată acestui obiectiv, ca să avem cu adevărat în timp real stadiul punerii în aplicare al oricăror obiective ne-am asumat. Dacă nu vom face asta, vom păți așa cum pățim de 30 de ani - strategii bune care stau liniștite în sertarele decizionale publice  sau parlamentare, care nu au niciun fel de plan de monitorizare a gradului de punere în aplicare, sau de soluții pentru intervenții rapide și de eficientizare a lor.”


Înregistrarea întregii conferințe poate fi urmărită aici: