Modificările aplicate salariilor a circa 1,2 milioane de oameni ar putea costa bugetul României încă 25 de miliarde de lei începând de anul viitor. PSD insistă că va avea bani fără să crească deficitul, dar care va fi compromisul?

Impactul creșterilor salariale este estimat de Partidul Social Democrat la mai puțin de 10 miliarde de lei, dar Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, afirmă că legea salarizării unitare ar determina un cost suplimentar al bugetului de 25 miliarde de lei. 

„Data de 1 ianuarie 2018 ar aduce un impact bugetar semnificativ, estimat de noi la 1,8% din PIB, adică 25 miliarde de lei impact brut,” a spus Dumitru, în cadrul dezbaterii ZF Live privind legea salarizării unitare din sectorul public.

Potrivit șefului Consiliului Fiscal, România are acum o anvelopă salarială de peste 8% din PIB, care în 2020 va ajunge la 10%, iar în 2022 la 12% din PIB. „Media europeană este 10,1%, dar nu are relevanță atât timp cât resursele noastre bugetare sunt mai mici. Dacă vom ajunge la 12%, vom fi mult peste media europeană”, a mai spus Dumitru. Veniturile bugetare sunt în România sub nivelul de 30% din PIB, în timp ce media eurpeană este la 40%.

În România, numărul total de bugetari se apropie de 1,19 milioane de persoane, iar salariul mediu în sectorul public este deja peste cel din mediul privat. Creșterile salariale preconizate prin proiectul de lege asumat de Liviu Dragnea, șeful PSD, vor mări și mai mult discrepanța.

Proiectul cuprinde salariile la care se va ajunge în 2022, pe baza unui salariu minim brut de 2.500 de lei. De la 1 februarie, salariul minim brut este de 1.450 de lei.

Salariile la stat, un sfert din buget 

Anul trecut, pentru plata salariilor statul a plătit peste 57 miliarde de lei, adică 7,5% din produsul intern brut, în condițiile în care cheltuielile totale ale bugetului au fost de 242 miliarde de lei (31,9% din PIB). Cu alte cuvinte, înaintea măririlor, statul cheltuia un sfert din buget numai pe salarii.

PSD estimează că banii în plus vor veni din investiții, creșterea consumului și din fonduri europene. O parte dintre cele 25 de miliarde de lei estimate de șeful Consiliului Fiscal se vor întoarce la stat ca impozite și contribuții, dar tot rămâne un impact net de acoperit de peste 10 miliarde. 

De fapt, s-ar putea ca „gaura” din buget să fie chiar mai mare dacă analizăm evoluția din primele două luni ale lui 2017. În ianuarie și februarie, veniturile totale ale bugetului au scăzut cu aproape 1,5% pe fondul eliminării unor impozite și reducerii cotei generale de TVA de la 20% la 19%. În schimb, costul total cu salariile al statului a urcat cu 14% și ar putea crește chiar mai mult până la finele anului. 

Proiectul legii salarizării unitare semnat de Dragnea menționează că legea nu va avea niciun impact asupra bugetului de stat, deși unele ajustări de salarii sunt prevăzute să intre în vigoare de la 1 iulie 2017. 

Renunțarea la cota unică

Vor exista fonduri pentru a plăti aceste salarii mărite? HotNews.ro a dezvăluit că Ministerul Finanțelor lucrează la o nouă politică fiscală ce ar putea aduce modificări majore în calculul veniturilor finale, introducând impozitul progresiv, dar și un impozit pe gospodărie. 

„«Impozitul pe gospodărie» este un concept nou în legislația noastră fiscala și este specific statelor care au cote progresive mari, de peste 40%, asa cum aveam și noi până în 2004”, notează, într-o postare pe Facebook, avocatul Gabriel Biriș, specialist în fiscalitate. „Introducerea acestui concept în discuție, mai ales în contextul discuțiilor din ce în ce mai intense pe marginea deficitului excesiv ne duce cu gândul la faptul că guvernul nu spune ceva ce toți șușotesc pe culoare: renunțarea la cota unică (și impozitul 0/10% tot o cotă unică e în realitate) și reîntoarcerea la cote progresive semnificativ mai mari...”, adaugă Biriș. 

Posibila naționalizare a pensiilor private 

NN Pensii, cel mai mare administrator de pensii private din România, a făcut un pas fără precedent în istoria de un deceniu a pensiilor private pe piața locală. Într-un newsletter trimis contributorilor, NN Pensii (fost ING) avertizează că statul ar putea trece la naționalizarea fondurilor private de pensii, cum s-a întâmplat deja în alte țări din regiune, ca Polonia sau Ungaria.

„În ultimele săptămâni, au existat discuții în spațiul public cu privire la o eventuală decizie de naționalizare a fondurilor de pensii private. Drepturile tale de participant la Pilonul II pot fi influențate de decizii politice precum înghețarea valorii procentului din venitul brut aferent contribuției la fondul de pensii, blocarea parțială sau integrală a virării acestei contribuții sau naționalizarea sumelor acumulate până acum în conturile viitorilor pensionari”, se arată în informarea NN Pensii către clienți.

Mai mult, compania recomandă o „implicare activă” în demersurile de economisire suplimentară pentru un trai decent la bătrânețe și spune că, „în eventualitatea unor măsuri care ar afecta pensia administrată privat, vom face toate demersurile posibile pentru a apăra dreptul tău la proprietate asupra acestor bani”.

Cătălin Predoiu, prim-vicepreședinte PNL, a spus recent că Guvernul ia în calcul naționalizarea fondurilor de pensii private pentru a acoperi parte din deficitul bugetar, dar ministrul finanțelor Viorel Ștefan a negat informația. „Evoluțiile (fondului public) sunt foarte bune, deci nu există absolut nicio rațiune ca să vorbim despre naționalizarea Pilonului II”, a spus Ștefan, potrivit Profit.ro.