Podul peste Dunăre care leagă județele Brăila și Tulcea, botezat „Golden Gate de România", este inaugurat parțial joi și reprezintă este cea mai complexă și scumpă lucrare rutieră din România ultimilor peste 30 de ani.

 Traficul pe pod a fost deschis oficial joi, în jurul orei 15:30.


Podul suspendat peste Dunăre (Inquam Photos / George Calin)

Președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, ambasadori și alți oficiali au fost prezenți la inaugurare.

Klaus Iohannis i-a felicitat pe toți cei implicați în acest proiect de investiții pentru eforturile depuse și pentru rezultatul obținut.

"Avem o nouă dovadă, cât se poate de puternică, a faptului că și în România, dacă există voință și seriozitate, se pot duce la capăt proiecte majore de infrastructură. Mulțumiri speciale trebuie aduse și partenerilor japonezi și italieni pentru implicarea și profesionalismul de care au dat dovadă. În urmă cu doi ani, când s-a aniversat centenarul relațiilor bilaterale dintre Japonia și România, proiectul acestui pod a fost prezentat ca exemplu concludent al colaborării dintre Japonia și Uniunea Europeană", a spus Klaus Iohannis.

Acesta a numit construcția ca fiind una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România, realizată cu fonduri europene, cu expertiză internațională de referință și cu tehnologie de ultimă generație.

"Indiferent de poziționările politice, de dezbaterile și obiectivele pe care partidele și le propun pentru anul electoral care urmează, interesele României în materie de reforme și dezvoltare economică trebuie să primeze. Țara noastră are acces la un volum semnificativ de fonduri europene, iar o proporție semnificativă din aceste sume este alocată dezvoltării infrastructurii de transport. Ne dorim cu toții o Românie mai conectată, cu drumuri mai multe, mai bune și mai sigure", a mai adăugat acesta.

Iohannis apreciază că infrastructura de transport are un potențial imens de stimulare a dezvoltării economice și de creștere a calității vieții, îndeosebi pentru comunitățile locale, iar conectarea la coridoarele majore de transport, fluidizarea traficului intern și facilitarea traficului de tranzit internațional au avut dintotdeauna un puternic efect de antrenare asupra economiilor și comunităților locale.

"Integrarea efectivă a României în Spațiul Unic de Transport European implică mobilizarea tuturor resurselor disponibile, dar și promptitudine și responsabilitate în execuția proiectelor de infrastructură. Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în paralel cu finalizarea pregătirii cadrului financiar multianual, reprezintă un examen de maturitate politică și economică pe care România nu are voie să îl rateze.Fondurile europene constituie sursa principală de finanțare a modernizării și dezvoltării infrastructurii noastre de transport. Faptul că finanțările destinate infrastructurii mari au cel mai mare grad de absorbție arată că s-a înțeles pe deplin importanța acestor proiecte", a mai transmis șeful statului.

El a ținut să spună și că "nu este un secret pentru nimeni că suntem, de ani buni, în fruntea clasamentelor europene la aceste statistici negre", iar alături de educația rutieră și comportamentul în trafic, o contribuție semnificativă la îmbunătățirea actualei situații o are și calitatea infrastructurii rutiere.

"Podul care intră astăzi în circulație reprezintă un prim pas, deosebit de important, în atingerea unor obiective privind conectivitatea, fluidizarea traficului de tranzit și siguranța rutieră. Acest proiect reprezintă, totodată, măsura unei bune cooperări, deopotrivă naționale și internaționale", a conchis președintele.

Premierul Marcel Ciolacu că, prin inaugurarea podului, România transmite Europei și lumii întregi un mesaj clar, și anume că "vrem, știm și putem să ne construim destinul ca o națiune europeană puternică și mândră".

"Este un model de investiție publică majoră, cu un uriaș efect multiplicator. Banii investiți s-au întors în economia din această regiune. Beneficiarii sunt familiile angajaților care au lucrat și lucrează încă la pod. Acești bani alimentează de 4 ani economia locală", a declarat Ciolacu.

El a mai afirmat că economia este și de bani, și de timp, pentru că transportatorii vor putea tranzita mai ușor zona dinspre Sud-Estul României spre Tulcea.

Marcel Ciolacu a ținut să spună că podul a fost început de "prietenul meu", fostul premier Mihai Tudose, de loc din Brăila, și "accelerat" de "celalălat prieten", fostul premier și actual ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Șeful Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat că podul este "un motiv de mândrie națională".

"România reia, cu sprijinul Uniunii din care face parte, obiceiul proiectelor de mare anvergură, care nu rămân la sertar. Toți cei implicați am demonstrat, împreună, că România poate construi serios, eficient și chiar spectaculos cu eforturile populației țării și cu sprijinul concetățenilor europeni. Pe lângă energia fiecărui om care a lucrat la proiect, sunt puse aici, în această lucrare,  20 de mii de tone de oțel, pentru 86 de tronsoane de tablier. Acestea au fost furnizate de combinatul din Galați, iar construcția segmentelor a fost realizată la Brăila. Avem, astfel, un exemplu excelent de colaborare regională, cu sprijin european, pentru un proiect de mare utilitate în zona Dunării de Jos", a spus acesta.

Ciucă a vorbit și despre faptul că "nu întâmplător podurile sunt unul dintre cele trei simboluri prezente pe bancnotele europene", afirmând că "însăși finanțarea pentru acest pod provine, în proporție de 85%, din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020".

El a explicat și că în 1895 era inaugurat un alt pod peste Dunăre, podul Regele Carol I, care asigura conexiunea feroviară între București și Constanța. 

Podul suspendat peste Dunăre (Inquam Photos / George Calin)

Primul termen pentru finalizarea lucrărilor, efectuate de constructorul italian WeBuild și japonezii de la IHI Infrastructure a fost decembrie 2021, amânat pentru decembrie 2022, iar acum pentru 6 iulie 2023.

Deschiderea circulației s-a făcut doar pe varianta scurtă de la Măcin, din județul Tulcea, urmând ca până la sfârșitul anului să fie deschisă și ruta pe la Jijila.

Podul are 1,9 kilometri, este al treilea pod suspendat ca dimensiune din UE și a fost botezat „Golden Gate de România" pentru asemănarea cu celebrul pod „Golden Gate” din San Francisco.

Lucrările au început în primăvara anului 2019 și costă 500 milioane euro, 85% fiind contribuția Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Podul are trei deschideri: o deschidere principală (1.120 m) și două deschideri laterale de 489,6 m pe malul Brăila și de 364,6 m pe malul Tulcea. De o parte și de alta sunt prevăzute două viaducte de acces în lungime de câte 110 m fiecare. Drumul principal va avea două benzi pe sens și va lega județul Brăila de județul Tulcea, iar drumul de legătură spre Măcin va avea o bandă pe sens, în lungime de 4,3 km. Vor fi realizate intersecții giratorii, 33 de poduri, podețe, pasaje și o stație de taxare, conform economedia.ro.