Practic, gaura bugetului de anul viitor va fi mai mare cu circa 2 miliarde de euro și - în condițiile în care parlamentarii nu au precizat și surse de acoperire a cheltuielilor, așa cum prevede chiar Constituția - asta se va traduce într-o dezechilibrare și mai mare a balanței bugetare.

Deja pentru anul viitor sunt prevederi de relaxare fiscală, introduse încă din 2015 în Codul Fiscal, precum scăderea ratei TVA cu un punct procentual, de la 20% la 19%, iar analiștii au avertizat de mult că deficitul bugetar este în pericol de a depăși 3% din produsul intern brut, limita maximă acceptată în Uniunea Europeană.

Astfel, cu încă un punct procentual consumat doar pe salarii majorate în urma actelor normative discutate recent, deficitul bugetar ar ajunge la 4% din PIB, doar pe baza datelor existente în prezent.

Viitorul guvern, ce va fi instalat după alegerile din 11 decembrie, va avea de făcut o alegere grea: fie va acepta un deficit majorat, riscând să aducă România, din nou, în procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene, fie să taie și mai mult cheltuielile de investiții, periclitând dezvoltarea pe termen mediu și lung a țării. 

Remember 2008-2009 

România a trecut, nu de mult, printr-o situație similară. Înainte de alegerile din 2008, parlamentarii au adoptat o măsură de creștere a salariilor profesorilor cu 50%, contestată vehement de Guvern (condus atunci de președintele de azi al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu), dar promulgată de președintele Traian Băsescu (azi aspirant la un fotoliu în Parlament pe listele Partidului Mișcarea Populară). Dar înșăși guvernul Tăriceanu adoptase câteva măsuri de cheltuire a banului public în acea perioadă, care au dus la o gaură de aproape 6% din PIB în 2008, urmată de un deficit de 9% din PIB în 2009, când România a fost lovită în plin de criza financiară.

Ce a urmat? După alegeri, Băsescu l-a numit premier pe Emil Boc care s-a văzut nevoit să încheie un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială pentru aproape 20 de miliarde de euro, pentru a susține poziția financiară slăbită a României.

Banii însă au venit cu condiționalități foarte severe, dintre care amintim doar creșterea TVA până la 24% (de la nivelul de 19% la care ar trebui să ajungă anul viitor), tăierea salariilor tuturor bugetarilor, a pensiilor și a altor indemnizații sociale cu 25%. 

Ce pregătește acum Parlamentul 

Premierul Dacian Cioloș a declarat marți, la Adevărul Live, că măsurile adoptate de Parlament în ultimele luni legate de diferite creșteri salariale însumează peste 9 miliarde de lei, un impact bugetar care poate duce fie la creșterea deficitului, fie la reducerea investițiilor. 

„Din perspectivă bugetară, din ce-mi spunea doamna ministru de Finanțe, (...) s-au cam adunat în jur de 9 miliarde de lei, deci peste un procent din PIB, care sunt împărțite în diferite direcții. Deci, pe de-o parte e un impact bugetar care înseamnă creșterea deficitului, ceea ce ar fi catastrofal pentru România, sau dacă nu, și vrem să ținem limitele deficitului, (...) asta înseamnă reducerea investițiilor”, a declarat Cioloș. 

Deputații comisiilor reunite de muncă și buget au aprobat luni mai multe amendamente la Legea de adoptare a OUG 20/2016 care prevede mai multe majorări salariale pentru angajații Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, persoanele din învățământ precum și sporurile medicilor, deși ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, și reprezentantul Ministerului de Finanțe nu au fost de acord cu aceste majorări.

Dragoș Pîslaru a declarat că majorările salariale adopate în comisii au doar „o miză electorală”. 

„Sunt doar pomeni electorale care sunt promise fără niciun fel de resurse bugetare”.

La rândul său, Cioloș a precizat că măririle procentuale de salarii pentru anumite categorii nu fac decât să crească și mai mult dezechilibrele între modul cum sunt tratați diferiți salariați și nu rezolvă problema salarizării.

„Măririle procentuale nu rezolvă aceste disfuncționalități pe care noi vrem să le corectăm printr-o lege a salarizării unitare coerentă. Cu aceste decizii, o lege a salarizării unitare nu va mai avea finanțare. pentru că banii se împart din nou câte un pic la fiecare”, a arătat premierul.

Premierul a precizat că Guvernul a încercat ca măririle de salarii să rezolve și probleme de disfuncționalități de tratament între diferite categorii din același sector, dar și care să ducă treptat la o creștere de venituri durabilă a salariaților respectivi. 

Întrebat dacă statul își poate permite să suporte aceste măriri salariale, șeful Executivului a spus că, în cazul care vor trebui suportate, vor avea un impact asupra investițiilor în sănătate, educație, infrastructură și alte domenii, unde sunt necesare investiții. 

„Avem nevoie de investiții ca să facem locuri de muncă durabile”.

Premierul a comentat și el practica Parlamentului de a introduce măriri salariale în perioade pre-electorale. „Așa cum din păcate ne-a obișnuit, Parlamentul înainte de alegeri votează în toate direcțiile măriri de salarii fără calcule bugetare consistente”, a mai spus Cioloș. 

În 2008, parlamentarii mai aveau, totuși, o scuză. Economia României „duduia” – folosind o expresie la modă în epocă -, după câțiva ani de creștere susținută, pe fondul unui consum ridicat al populației și investițiilor străine în urcare, și nimeni nu anticipa impactul crizei asupra business-urilor locale, cu atât mai mult cu cât nivelul de bancarizare este destul de redus.

Acum însă, când România este încă în convalescență dupâ câțiva ani de criză, politicienii nu au nicio scuză.