Regulamentul prezentat răspunde doar parțial solicitărilor realizate de România, precum și de către alte state membre, spune ministrul Virgil Popescu, după Consiliul extraordinar TTE-Energie.

Actualul nivel al pragurilor incluse în regulament (un preț al instrumentelor derivate de peste 275 Euro pentru două săptămâni și o depășire a prețului TTF cu 58 de euro față de alte prețuri de referință pentru LNG timp de 10 zile consecutive de tranzacționare în cadrul perioadei de două săptămâni) reprezintă o invitație pentru creșterea prețului la gaze naturale și nu un mecanism de plafonare, a scris ministrul energiei pe Facebook:

”Am subliniat importanța de a avea condiții de activare realiste și flexibile astfel încât mecanismul să răspundă solicitărilor Concluziilor Consiliului European din octombrie 2022, pentru a limita imediat episoade de prețuri excesive la gazele naturale. România alături de alte state membre, a susținut necesitatea de a asigura soluții complete, echilibrate și eficiente care să conducă la o reducere imediată a prețului la gazele naturale pe piață în timpul acestei ierni și pe termen lung”.

Textele regulamentelor privind achiziția în comun a gazelor naturale, solidaritatea și privind accelerarea procesului de emitere a autorizațiilor pentru proiectele în domeniul energiei regenerabile sunt considerate stabilizate urmând a fi adoptate formal în cadrul unei noi reuniuni Extraordinare a Consiliului Energie in luna decembrie.

Totodată, în cadrul aceleiași reuniuni a Consiliului Energie, statele membre vor fi invitate să exprime acordul pe marginea noului Regulament al Consiliului privind mecanismul de corecție a pieței, al cărui text urmează să fie negociat în perioada următoare.

Comisia, dezaprobată de Franța și Spania

Prim-ministrul spaniol, Pedro Sanchez, și Franța consideră că mecanismul de plafonare a prețului gazelor propus de Comisie este "insuficient". Prim-ministrul spaniol nu și-a ascuns consternarea, considerând că propunerea prezentată de comisarul Kadri Simson "nu merge în direcția bună" și ar putea chiar să provoace creșterea prețurilor, notează Le Point. Franța calcă pe urmele Spaniei și consideră că textul Comisiei este "insuficient". "Comisia nu respectă mandatul care i-a fost încredințat la ultimul Consiliu European", se subliniază din partea cabinetului lui Agnès Pannier-Runacher, ministrul tranziției ecologice.

Kadri Simson a propus un mecanism de intervenție de urgență pe piața gazelor, dacă sunt îndeplinite două condiții: în primul rând, ca prețul pe kilowatt oră să depășească 275 de euro timp de două săptămâni și ca diferența dintre indicele TTF (care stabilește prețul gazului prin gazoduct) și prețul mediu de piață al GNL să fie de 58 de euro zece zile la rând. Dispozitivul ar trebui să intre în vigoare pe 1ianuarie 2023.

"Această dublă condiție este absurdă, plasa de siguranță este foarte scăzută”, se protestează în cabinetul lui Agnès Pannier-Runacher. Pentru a funcționa, ar trebui să ne imaginăm o dereglementare totală a pieței care ar corespunde cu distrugerea infrastructurilor. Este foarte puțin probabil. Franța mobilizează din nou cele 15 țări care solicită un plafon pentru prețul gazelor pentru a respinge această propunere și a forța Comisia să-și revizuiască ideile.

Comisia este vizibil reticentă să facă acest lucru, deoarece se teme de orice intervenție pe piața gazelor. Atât de mult, încât parametrii reținuți de serviciile sale fac această intervenție foarte ipotetică. De asemenea, ea a recunoscut că parametrii propuși nu ar fi declanșat o intervenție în timpul vârfului prețului înregistrat în august anul trecut.

Sub influența DG Energie, Comisiei îi este greu să-și ascundă reticențele, care, întâmplător, sunt aceleași cu ale Germaniei. La Berlin, prețul gazului nu este principala preocupare. Germanii se tem mai ales de o întrerupere a aprovizionării și sunt gata să plătească prețul necesar, chiar și foarte mare, pentru a se aproviziona cu gaz. (Sursa: RADOR)