Premierul și PNRR. Cum încearcă Florin Cîțu să convingă Comisia să parieze pe cai morți
Premierul Florin Cîțu este în vizită la Bruxelles pentru a convinge Comisia Europeană că Planul Național de Redresare și Reziliență elaborat de guvernul său este cel mai bun posibil, în pofida scepticismului manifestat de experții europeni.
Guvernul ține cu dinții de investiții în rețele de gaze și infrastructură de irigații, deși Comisia a transmis deja că acestea nu reprezintă un pas în direcția dorită.
PNRR este un instrument de finanțare a reformelor, iar Comisia își dorește ca investițiile să meargă în special în direcția digitalizării și „înverzirii” economiei. În schimb, Guvernul a strâns la un loc multe dintre proiectele care zăceau de ani prin birourile din ministere și încearcă să convingă experții Comisiei nu doar că aceste investiții vor contribui la reducerea emisiilor, dar vor veni și cu reforme, ba chiar că vor fi și finalizate în următorii cinci ani.
Guvernul „va face și reforme”, a spus marți premierul Florin Cîțu, subliniind că merge la Bruxelles pentru a transmite mesajul clar „că România are anumite priorități pe care le dorește incluse în PNRR”.
Ministrul Cristian Ghinea, responsabil de investiții și proiecte europene, a spus-o și mai plastic. „O lume cu așteptări legitime, care vrea rezolvarea unor probleme de la 1960, cum ar fi să avem autostrăzi gata, să avem spitale, să nu fim statul european cu cel mai mare abandon școlar. În România, sunt zone unde să ajungi la facultate e o raritate. Sunt probleme care nu trebuiau să mai existe”, a spus Ghinea în emisiunea All About Eu de la DC NEWS TV.
Dar ministrul crede că a adus PNRR în punctul de echilibru în care se împacă propunerile României cu viziunea europeană pentru digitalizare și decarbonizare. „Mai avem de negociat încă, irigații, gaze, autostrăzi, dar avem o înțelegere pe educație, pe sănătate, avem 1,5 miliarde de euro instrumente financiare”, a spus el.
Un alt punct fierbinte pe lista discuțiilor este finanțarea infrastructurii de transport. Dacă în privința căilor ferate Comisia nu a avut obiecții, transportul feroviar fiind o prioritate la nivelul UE, nu la fel stau lucrurile și cu construcția de autostrăzi, capitol la care România are mari restanțe și nu a reușit să absoarbă nici fondurile de coeziune disponibile pentru acest tip de investiții.
Dar premierul a avut miercuri o „discuție detaliată” despre proiectele de transporturi prevăzute de PNRR cu Adina Vălean, comisarul european care deține acest portofoliu și care a fost propusă de PNL, același partid care l-a propulsat pe Florin Cîțu la conducerea Guvernului.
„O mare plăcere să mă întâlnesc din nou cu Adina Vălean, comisar european pentru transport. Am avut o discuție detaliată despre proiectele de transport prevăzute de PNRR. Infrastructura de transport rămâne o prioritate strategică a României, cu impact direct asupra relansării economice post-pandemie și evoluției pe termen lung”, a scris Florin Cîțu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Ulterior, premierul s-a întâlnit și cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei, cu care a avut tot „o discuție detaliată” despre prioritățile României incluse în PNRR.
„Am avut o discuție detaliată cu Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, cu privire la prioritățile României prevăzute de Planul National de Redresare și Reziliență. Sunt recunoscător Comisiei Europeane pentru sprijin, îndrumare și cooperare”, a scris Cîțu după întâlnirea cu Vestager.
Discuțiile de miercuri vin după întâlnirea „foarte constructivă” de marți seară cu șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, în care premierul a promis că România va depune un plan ambițios și realist pentru o creștere sustenabilă și consolidarea unei economii mai reziliente, după pandemia de COVID-19.
Cu ce gânduri vor rămâne comisarii europeni după desantul guvernamental de la București vom afla poate la momenul aprobării planului, dar sperăm ca o altă promisiune a premierului chiar să se adeverească: România să fie printre singurele țări din UE care va atrage toți cei 29,2 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Comentarii