Guvernul a crescut taxele pentru sălile de păcănele și casele de pariuri, dar în ce privește prevenția și sprijinul pentru dependenții de jocuri de noroc a răspuns timid asaltului pe care industria jocurilor de noroc îl face la cel mai înalt nivel.

Autoritățile române nu știu nici până astăzi și nici nu pot aproxima numărul de jucători din România, deși dau legi în care invocă tocmai implicațiile sociale ale fenomenului jocurilor de noroc, potrivit unei analize realizată de PressOne.

Premierul Marcel Ciolacu a vorbit, primul din această funcție, despre presiunile pe care reprezentanții caselor de pariuri le-ar exercita prin interpuși și a promis o intervenție decisivă, care ar fi urmat să scoată și sălile de păcănele din orașele din România. În realitate, acest lucru nu s-a întâmplat. Așa că PressOne a cerut un punct de vedere Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), instituție care reglementează domeniul, îl monitorizează și controlează. 

ONJN s-a înființat și pentru că există „implicații sociale asupra unor categorii vulnerabile, ținând seama de necesitatea asigurării prevenirii dependenței de jocuri de noroc și a protecției minorilor.” În realitate, acest lucru nu se întâmplă.

Instituția de stat nici măcar nu deține anumite date, pentru că nu consideră că îi intră în atribuții. În schimb, ONJN citează cercetări și cifre pe care i le pune la dispoziție tocmai industria jocurilor de noroc. Iar alte programe care ar adresa problematica gamblingului sunt „în curs de elaborare.”

ONJN, o instituție cu probleme 

Oficiul s-a înființat în aprilie 2013, cu o conducere numită politic încă de la început. Are în jur de 170 de angajați și funcționează în subordinea Ministerului de Finanțe. Prima președintă a instituției a fost Odeta Nestor, care acum conduce Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND), organizație ce reprezintă operatori de jocuri de noroc online. Este și una din persoanele despre care premierul României a susținut public că ar face în prezent presiuni în favoarea industriei. 

Trei săptămâni mai târziu, Corpul de Control al prim-ministrului a constatat nereguli grave la ONJN, unde s-ar fi întârziat patru ani un ordin care ar fi urmat să protejeze tocmai tinerii de dependența de jocurile de noroc. Surse politice susțin pentru cotidianul Libertatea că actuala conducere a Oficiului ar urma să fie în curând schimbată. 

Nu ar fi oricum pentru prima dată: la sfârșitul lui 2021 conducerea ONJN a fost reclamată în bloc la DNA. De atunci, pe la conducere s-au perindat mai multe persoane, iar un președinte a avut chiar un mandat de 10 zile. Actualul șef al instituției este vicepreședintele Mihail Silviu-Pocora, delegat să exercite atribuții de președinte. 

„Majorat de majorat”

PressOne a adresat o nouă solicitare Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, în contextul în care guvernul se pregătea să dea ordonanța de urgență care urma să reglementeze suplimentar domeniul, supranumită „ordonanța păcănelelor”. ONJN a răspuns după mai bine de o lună și după lungi insitențe din partea redacției.

Răspunsurile instituției de stat sunt selective. Printre altele, ONJN susține că nu realizează evaluări individuale pentru desemnarea dependenței de jocuri de noroc în România. „Putem furniza date statistice despre participarea la jocurile de noroc, dar nu efectuăm evaluări individuale despre dependența jocului de noroc patologic.”

Care sunt ultimele programe de prevenție și de răspuns la problema dependenței derulate de ONJN? – a întrebat însă PressOne. Instituția citează cele trei programe pe care le desfășoară platforma online Joc Responsabil, susținută tocmai de industria pariurilor sportive și a jocurilor de noroc, prin asociațiile Rombet, Romslot și Romanian Bookmakers.  

Articolul integral poate fi citit AICI.