La început de mandat, titularii mai multor cabinete ale Guvernului au fost implicați în refacerea Planului Național de Redresare și Reziliență. L-am întrebat pe Ciprian Teleman care sunt cele mai importante zone în care vor fi investiți banii europeni veniți prin acest instrument.

„În primul rând, așteptările de la România, în această privință, nu sunt de a livra o listă de proiecte. Ci, mai degrabă, așteptările sunt de a livra niște direcții de reformă, cu etape clare. Și aici, felul în care ne imaginăm noi utilizarea celor 6,7 miliarde de euro din PNRR, care sunt dedicați digitalizării, sunt următoarele:

Așa cum am mai spus-o zilele trecute, prima etapă esențială într-o reformă digitală este să definim felul în care vor fi administrate datele guvernamentale. Cum vor fi stocate și cum vor fi administrate. Asta e prima etapă. Pentru că dacă nu vom avea un standard, din punctul ăsta de vedere, lucrurile vor rămâne cum sunt și acum, într-un haos, într-o degringoladă.

Apoi zona de comunicații de date. Acele autostrăzi digitale. Aici, de asemenea, intră proiectele 5G, 6G...

Apoi remedierea unor zone unde suntem deja în urmă față de nivelul la care sunt țările din Europa, mă refer la digitalizarea ANAF-ului, la digitalizarea Justiției, a Ministerului muncii. Asta ca direcție importantă de remediere. Apoi digitalizarea pe verticalele guvernamentale, sectoriale. Mă refer aici la Ministerul sănătății. Avem nevoie de un avans semnificativ pe partea de telemedicină. Mă refer la educația online. Mă refer la digitalizarea în privința calității mediului (senzorizarea aerului, a apei - vedem că industria IOT este în dezvoltare.)

O altă direcție este cea de smart city, smart village, unde iarăși, există proiecte pilot, trebuie să învățăm ce-i bun din ele și să le extindem în alte orașe și în alte comune din România.

Apoi e zona de competitivitate în business. Asta înseamnă stimularea unor soluții avansate, de avangardă, cum spuneam mai devreme, inteligență artificială, blockchain, revitalizarea huburilor de inovare în digital (și aici va trebui să cooperăm cu Ministerul economiei). Sau lucruri - hai să să spunem - mai ușor de făcut și care sunt așteptate: de exemplu facturarea electronică.

Bun. Apoi zona de reziliență, care înseamnă zona de sisteme de securitate, de continuttate în cazul unor dezastre, standardizarea, încurajarea zonei de cyber-security și ca verticală economică - poate și privilegierea ei, așa cum s-a întâmplat cu industria de software.

Nu în cele din urmă, foarte important, zona de social, o reformă digitală în zona de social care înseamnă accesibilitate, internetul ca serviciu de utilitate publică și ridicarea nivelului de competențe. Atât pentru aparatul din administrație, dar și pentru restul populației - antreprenori, educația digitală din școli...

Așadar, așa ne imaginăm noi contribuția la PNRR, ca un calendar de reforme cu etape foarte clare și în spatele acestor etape - proiecte. Fie proiecte care vor fi inițiate, fie proiecte care sunt în diferite etape de maturitate.”

Partea I a interviului - Ministrul digitalizării: Vrem să susținem domenii de nișă care vor crea în România valoare ridicată

Partea a III-a a interviului - Ministrul digitalizării: Firme mari de cyber-security vor să-și crească prezența la București