Comisia Europeană a prezentat miercuri propunerea sa legislativă pentru reforma guvernanței economice în UE. Propunerea Comisiei ia în considerare necesitatea reducerii nivelurilor foarte ridicate ale datoriei publice și se bazează pe lecțiile învățate din răspunsul politic al UE la criza COVID-19, cu scopul de a pregăti blocul comunitar pentru provocările viitoare, de a sprijini progresul către o economie verde, digitală, fără excluziuni și rezilientă și de a face UE mai competitivă, notează publicația elenă.

Comisia propune o competență națională mai puternică cu planuri cuprinzătoare pe termen mediu, bazate pe norme comune ale UE

Planurile bugetare și structurale naționale pe termen mediu reprezintă fundamentul propunerilor Comisiei. Statele membre vor elabora și vor prezenta planuri naționale prin care își stabilesc obiectivele bugetare, măsurile de abordare a dezechilibrelor macroeconomice și reformele și investițiile prioritare pe o perioadă de cel puțin patru ani. Aceste planuri vor fi evaluate de Comisie și aprobate de Consiliu pe baza unor criterii comune ale UE.

Potrivit Comisiei, integrarea obiectivelor bugetare, de reformă și de investiții într-un singur plan național pe termen mediu va contribui la crearea unui proces coerent și mai bine gândit. Acesta va consolida competența națională, oferind statelor membre un spațiu mai mare de a-și defini propriile procese de ajustare bugetară și propriile angajamente de reformă și investiții. Statele membre vor prezenta rapoarte anuale privind progresele înregistrate pentru a facilita o monitorizare mai eficientă a realizării acestor angajamente.

Noul proces de supraveghere bugetară va fi integrat în Semestrul European, care va rămâne cadrul central de coordonare a politicii economice și de ocupare a forței de muncă. Comisia Europeană propune norme mai simple, luând în considerare diferitele provocări bugetare Potrivit Comisiei, situațiile bugetare, provocările și perspectivele economice variază semnificativ între cele 27 de state membre ale UE.

Prin urmare, o abordare generală nu funcționează. Sunt urmărite consolidarea sustenabilității datoriei publice și promovarea unei creșteri durabile și fără excluziune în toate statele membre prin reforme și investiții. Această abordare va respecta un cadru comun transparent al UE.

Statele membre își vor stabili propriul parcurs de ajustare bugetară. Acest parcurs va fi configurat de obiectivele legate de cheltuielile multianuale. Fiecare țară își va determina propria traiectorie bugetară pe o perioadă de 4 ani, după o negociere prealabilă cu Bruxelles.

Pentru fiecare stat membru cu un deficit bugetar de peste 3% din PIB sau cu o datorie publică mai mare de 60% din PIB, Comisia va emite o "foaie de parcurs" pentru fiecare țară  în parte. Acest parcurs va urmări să asigure că datoria este plasată pe o traiectorie în mod rezonabil descendentă sau că rămâne la niveluri prudente și că deficitul va fi menținut sau redus la sub 3% din PIB pe termen mediu.

Pentru statele membre cu un deficit bugetar sub 3% din PIB și cu datoria publică sub 60% din PIB, Comisia va furniza informații tehnice statelor membre pentru a se asigura că deficitul public este menținut sub valoarea de referință de 3% din PIB, pe termen mediu. 

Clauze comune de siguranță pentru a asigura sustenabilitatea datoriei 

Valorile de referință de 3% și 60% din PIB pentru deficit și, respectiv, datorie publică vor rămâne neschimbate. Raportul datorie publică-PIB ar trebui să fie la sfârșitul perioadei planificate mai mic decât la începutul perioadei respective. În ceea ce privește deficitul bugetar, există obligația reducerii acestuia cu 0,5% pe an, în cazul în care depășește plafonul de 3% din PIB.

În cazul unei recesiuni economice severe în UE sau în zona euro în ansamblu sau în circumstanțe excepționale care nu pot fi controlate de statul membru, cu un impact semnificativ asupra finanțelor publice, clauzele de salvgardare generale și specifice fiecărei țări vor permite abateri de la obiectivele de cheltuieli stabilite. Consiliul, pe baza recomandării Comisiei, va decide cu privire la activarea și dezactivarea acestor clauze.

 Facilitarea reformelor și a investițiilor în domeniile prioritare ale UE Reformele și investițiile sunt esențiale. Tranziția verde și digitală, consolidarea rezilienței economice și sociale și nevoia de a consolida capacitatea de securitate a Europei vor necesita investiții publice mari și durabile în următorii ani.

Reformele care consolidează o creștere durabilă și fără excluziune rămân o componentă esențială a unor planuri credibile de reducere a datoriilor. Interacțiunea pozitivă dintre reforme și investiții își arată deja beneficiile în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență a NextGenerationEU (RRF), subliniază Comisia Europeană.

Prin urmare, propunerile urmăresc să faciliteze și să încurajeze statele membre să pună în aplicare măsuri importante de reformă și investiții. Statele membre vor beneficia de un proces mai gradual de ajustare bugetară dacă se angajează în planurile lor la o serie de reforme și investiții care respectă criterii specifice și transparente. 

Grijă pentru o aplicare eficientă

Propunerile Comisiei oferă statelor membre un control mai mare asupra elaborării planurilor lor pe termen mediu, dar pun în funcțiune și un regim de impunere mai strict pentru a se asigura că statele membre își îndeplinesc angajamentele pe care și le asumă în planurile lor bugetare structurale pe termen mediu.

Pentru statele membre care se confruntă cu provocări semnificative legate de datoria publică, abaterile de la parcursul de ajustare bugetară convenit vor duce, prin definiție, la deschiderea unei proceduri de deficit excesiv. De asemenea, neîndeplinirea angajamentelor de reformă și investiții care justifică prelungirea perioadei de ajustare bugetară ar putea duce la scurtarea perioadei de ajustare.După cum se știe, Consiliul European a cerut ca lucrările legislative să fie finalizate în 2023.

Un acord rapid privind revizuirea normelor bugetare ale UE și a altor elemente ale cadrului de guvernanță economică reprezintă o prioritate presantă în actualul moment critic pentru economia UE. Prin urmare, Comisia Europeană solicită Parlamentului European și Consiliului să ajungă la un acord cât mai curând posibil cu privire la propunerile legislative prezentate.

Sursa: RADOR