România are nevoie de consolidare fiscală, în condițiile în care deficitul bugetar depășește limitele maxie admise în UE, dar principala provocare este obținerea unor venituri mai mari din taxele și impozitele existente.

Marea provocare a anului viitor va fi colectarea mai eficientă a taxelor și impozitelor existente în condițiile unei ținte de deficit bugetar de 3,6% din PIB, peste limita maximă pentru statele membre UE,  precum și a îndeplinirii obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) de consolidare a finanțelor publice, consideră firma de consultanță financiară PwC.

O analiză a PwC notează că anul 2020 va debuta, în domeniul fiscal, cu intrarea în vigoare a unor măsuri reparatorii, care vizează în principal OUG 114/2018, dar și cu așteptarea mediului de afaceri ca o serie de noutăți și clarificări să fie adoptate în ianuarie.

„Anularea, respectiv ajustarea, prevederilor OUG 114/2018 la un an distanță de la intrarea acesteia în vigoare, precum și declarațiile oficiale potrivit cărora nu vor avea loc modificări fără consultare reprezintă un prim pas pentru recâștigarea încrederii mediului investițional care solicită predictibilitate și stabilitate fiscală. În același timp, situația bugetară tensionată este un motiv de îngrijorare, având în vedere presiunile suplimentare de majorare a unor cheltuieli și de scădere a unor taxe - cel mai recent exemplu fiind diminuarea la 16% a cotei standard de TVA, amânată deocamdată”, spune Daniel Anghel, partener și liderul serviciilor fiscale și juridice, PwC România.

În acest context, îmbunătățirea colectării devine o urgență, remarcă acesta.

„Exemplele de bune practici ale altor state și experiența României din ultimii ani - când s-au încercat diverse măsuri fără rezultat - arată că varianta cea mai sigură de a obține încasări mai mari o reprezintă reforma și digitalizarea administrației fiscale”, a adăugat Anghel.

Conform celor mai recente date oficiale valabile pentru anul 2018, veniturile fiscale (din taxe și impozite la care se adaugă contribuțiile de asigurări sociale) au fost de 26,7% din PIB în România, jumătate dintre acestea fiind realizate din TVA și contribuții sociale. Media UE în ceea ce privește veniturile fiscale a fost de 40% din PIB.

„Dacă ne uităm la principalele resurse care alimentează bugetul, observăm că TVA și contribuțiile sociale aduc cumulat peste jumătate din veniturile fiscale. În prezent, România are o cotă medie ponderată de TVA de 14,5%, luând în calcul cota standard și pe cele reduse, și colectează în jur de 6,3-6,4% din PIB din această taxă. Cu o rată medie ceva mai ridicată, de 16,9%, la o structură a economiei comparabilă, Bulgaria încasează cu 3 puncte procentuale din PIB mai mult. În cazul contribuțiilor sociale, deși cota totală din România o depășește cu 3,2 pp pe cea din Polonia, colectarea este inferioară cu 2,3 pp din PIB. Ambele state menționate au realizat reforme ale administrației fiscale care au ameliorat semnificativ colectarea”, spune Daniel Anghel.

Reprezentantul PwC spune că este nevoie de simplificarea procesului de plată a impozitelor prin informatizare.

„Sistemele informatice ale ANAF au ajuns la suprasolicitare și afectează întregul proces de colectare a impozitelor, atât din perspectiva bugetului, cât și a contribuabililor care suportă o povară administrativă mai mare și controale suplimentare. Dacă reforma și digitalizarea nu au loc cât mai rapid, date fiind nevoile crescute ale bugetului în zona cheltuielilor, vom rămâne în același cerc vicios al creșterilor de taxe care nu se reflectă în încasări mai mari, dar au impact negativ pentru activitatea companiilor”, a explicat Anghel.