Există îngrijorări serioase cu privire la situația democrației în Grecia, potrivit unui raport al misiunii Comisiei Parlamentului European cu privire la libertățile civile, justiția și afacerile interne.

Raportul a fost elaborat după ce Comisia LIBE a vizitat Atena în perioada 6-8 martie. Chiar înainte de redactarea raportului, șefa misiunii Sophie in 't Veld din partea grupului centrist Renew Europe sugerase că situația statului de drept în Grecia este precară.

În timpul vizitei din martie, oficialii guvernului elen nu au fost disponibili pentru a se întâlni cu delegația.

Raportul menționa că, potrivit unei scrisori a ministrului grec al transporturilor, Georgios Gerapetritis, adresată președintelui LIBE, Juan Fernando López-Aguilar, prioritatea țării și a guvernului a fost aceea de „a face față celui mai grav accident de tren din istoria sa și nu aceea de a face față situației în ciuda unei lipse totale a decenței politice și a bunului-simț”.

Invitații oficiale au fost trimise președintei Katerina Sakellaropoulou, prim-ministrului Kyriakos Mitsotakis, miniștrilor justiției și internelor, procurorului Curții Supreme, șefului poliției și președintelui parlamentului grec, însă acestea au primit răspunsuri negative sau, în unele cazuri, nu au primit niciun răspuns oficial.

Societatea civilă, plângerile în mass-media

În timpul vizitei, se arată în raport, delegația a discutat cu reprezentanții societății civile, printre altele, și „nevoia de a respecta și de a consolida independența unora dintre organele de supraveghere națională”, procesele și urmărirea penală a jurnaliștilor, precum și preocupările cu privire la cerințele de înregistrare „de anvergură” pentru ONG-uri.

Delegația s-a întâlnit, de asemenea, cu jurnaliști pentru a discuta despre atacurile continue și presiunile cu care se confruntă mass-media, inclusiv din partea politicienilor de rang înalt și a oficialilor guvernamentali. 

Potrivit Indexului Mondial al Libertății Presei din 2022, Grecia s-a clasat pe ultimul loc dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Jurnaliștii le-au explicat europarlamentarilor aflați în vizită că membrii de sindicat și micile instituții de presă independente au tras un semnal de alarmă cu privire la funcționarea necorespunzătoare a sistemelor de siguranță încă de acum câțiva ani. În ciuda acestui amănunt, mai este menționat, în documentul făcut public, și faptul că niciunul dintre aceste deficite grave nu a fost „prezentat în mod corespunzător” în mass-media.

Îngrijorări serioase cu privire la statul de drept

Deputații europeni au convenit, de asemenea, că există „îngrijorări severe” cu privire la „amenințările foarte grave” la adresa statului de drept și a drepturilor fundamentale în Grecia, menționând că sistemul de control și echilibru, „esențial pentru o democrație robustă”, a fost supus unei presiuni puternice, în timp ce sistemul judiciar este „extrem de” lent și ineficient.

Concluziile au menționat, de asemenea, că pluralismul mass-media este amenințat, deoarece un număr mic de oligarhi dețin majoritatea mass-media din țară, făcând referire la problemaraportării insuficiente pe anumite tematici, precum accidentul de tren Tempi.

Raportul a evidențiat preocupări semnificative cu privire la subfinanțarea, a lipsei de personal și a „restrângerii autorității” funcționarilor organismelor publice independente, precum și hărțuirea și intimidarea acestora.

Printre acestea se numără Ombudsmanul, Autoritatea pentru Protecția Datelor și Autoritatea pentru Securitate și Confidențialitate a Comunicațiilor. Deputații europeni au mai subliniat faptul că Agenția Națională de Transparență „nu pare să fie eficientă”, în ceea ce privește preocupările persistente legate de independența sa.

Raportul a cerut guvernului să ridice imediat restricțiile impuse ONG-urilor și jurnaliștilor care raportează despre migrație, iar, în schimb, să susțină și să consolideze toate inițiativele care contribuie la transparența pe aceste subiecte.

• LEAK: Rule of law, press freedom face ‘very serious threats’ in Greece, report says /Sursa: Rețeaua EURACTIV 

Grecia nu este singura țară în care îngrijorările cu privire la mass-media sporesc. Președinția suedeză se pregătește pentru o discuție ministerială pe baza legislația Uniunii Europene cu privire la mass-media. 

Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene dorește să discute despre modul în care legea privind libertatea presei va consolida sectorul mass-media, cum va completa cadrul de reglementare actual, cât și adresarea obstacolelor rămase. Toate acestea, în cadrul reuniunii ministeriale din mai.

Miniștrii europeni se vor reuni la o întrunire a Consiliului Educație, Tineretului, Culturii și Sportului la data de 16 mai, având pe ordinea de zi Actul European pentru Libertatea Presei. Proiectul de lege are scopul de a stimula transparența deținătorului/proprietății și de a proteja pluralismul mass-media în Europa.

Potrivit unei note pregătitoare obținute de EURACTIV, Grupul de Lucru pentru Audiovizual și Media, un organism tehnic al Consiliului, va trata luni (17 aprilie) stadiul actual al discuțiilor, pentru a furniza un raport al progresului.

„Deși acest raport va servi scopul de a informa miniștrii cu privire la situația în care ne aflăm, el este, de asemenea, conceput ca punct de plecare pentru dezbaterea politică ministerială, care este menită să prevadă calea către atingerea unei abordări generale privind EMFA sub Președinția suedeză”, se arată în nota din 11 aprilie. 

În timpul ședinței, miniștrii sunt așteptați să aprobe modificările introduse până acum în text și să ofere îndrumări politice cu privire la aspectele decisive ale dosarului.

Îndeosebi, președinția dorește să trateze care ar putea fi cea mai bună alternativă de a consolida sectorul mass-media și de a-i ajute pe jurnaliști să lucreze în mod independent. De asemenea, își propune sa discute și modul în care propunerea poate completa cadrul UE de reglementare digitală pentru a echilibra mai bine noile servicii online și mediile producătoare de conținut, precum și abordarea oricăror alte chestiuni nerezolvate din dosar.

Odată cu nota pregătitoare, suedezii au vehiculat și un text suplimentar de compromis, de asemenea datat 11 aprilie și arătat reprezentanților EURACTIV. Cea mai semnificativă schimbare din cadrul documentului documentului a fost aceea de a concretiza prevederile referitoare la utilizarea programelor spion împotriva furnizorilor de servicii media și protecția surselor jurnalistice.

Formularea suplimentară menționează faptul că guvernele Uniunii Europene trebui să asigure protecția efectivă a surselor jurnalistice și să se abțină de la obligarea instituțiilor de presă sau a jurnaliștilor să le divulge.

Documentul mai cuprinde și un supliment cu privire la prevederile împotriva utilizării programelor spion. Textul original interzice statelor membre să folosească programe spion împotriva furnizorilor de servicii media, a familiilor sau angajaților acestora, cu excepția cazului în care acest lucru ar putea fi justificat, de la caz la caz, în numele securității naționale sau ca parte a unei investigații asupra unei infracțiuni grave.

Propunerea președinției suedeze include detalii referitoare la acest punct, menționând că o infracțiunea gravă este considerata aceea care se afla printre cele prevăzute de legislația europeană. Aceasta trebuie să fie pedepsită în țara respectivă din Uniunea Europeană cu o pedeapsă privativă de libertate sau un ordin de detenție de cel puțin trei ani.

Sursa: Swedish presidency prepares for ministerial discussion on EU media law - rețeaua EURACTIV