Aflat în vizită oficială la București, președintele Parlamentului moldovean, Andrian Candu, a lansat un apel către oamenii de afaceri din România de a spori investițiile în domenii strategice pentru Republica Moldova. 

Apelul ar putea părea straniu în condițiile în care de la tribunele oficiale se prezintă rapoarte triumfătoare despre extinderea relațiilor economice moldo-române și despre faptul că România a devenit principalul partener comercial al Moldovei. Preluare de pe Mold-Street.com.

 
Românii sunt primii la fondat firme

Statisticile și mai ales realitățile arată însă că din anul 2009, în pofida unei relații mult mai bune la nivel politic între cele două state, nu s-a atestat o creștere semnificativă a investițiilor românești în economia moldovenească. Ba chiar pe alocuri se atestă un recul. Astfel, chiar dacă oficial la începutul anului 2015, investitorii români sunt lideri la numărul de firme cu capital străin înregistrate în Republica Moldova (1547 sau 16% din total), la investițiile în capitalul social se află abia pe locul 7 cu un volum de 478 de milioane de lei și o cotă de 4%.O evoluție contradictorie s-a atestat și la capitolul investiții în economie. După ce în anii 2009-2011 s-a atestat o creștere semnificativă a investițiilor românești în economia Republicii Moldova, în 2012 s-a înregistrat un important reflux, arată baza de date Coordinated Direct Investment Survey (CDIS) a Fondului Monetar Internațional (FMI). 

Investițiile din România au scăzut, cele din Rusia au crescut

Astfel, dacă la finele anului 2011 stocul investițiilor românești era de 230 de milioane de dolari, România ocupând poziția a cincea în clasamentul țărilor de unde provine capitalul investit în țara noastră, peste un an s-a înregistrat o scădere cu 50 de milioane de dolari (cu 22%) a stocului investițiilor românești în Republica Moldova. Potrivit bazei de date CDIS tendința s-a menținut și în 2013. 

Principalele șapte state de unde provin investițiile străine în Moldova, anii 2009-2013, milioane de dolari, sunt: Rusia, Olanda, Franța, Spania, Germania, Cipru și România. 

În consecință, la începutul anului trecut, România se afla abia pe locul 7 cu un stoc al ISD în Moldova de 174 de milioane de dolari. În cazul altor state stocul investițiilor a crescut. De exemplu, volumul investițiilor din Rusia s-a majorat din 2009 și până în 2013 cu circa 190 de milioane de dolari, ajungând la 787 de milioane de dolari. 

Guvernele de la Chișinău au arătat dechidere mai mare față de Est 

Economistul Viorel Chivriga nu vede nimic surprinzător în aceste evoluții:

Nu cred că după anul 2009, a existat o mai mare deschidere din partea autorităților de la Chișinău față de capitalul românesc. De fapt în această perioadă Guvernele Republicii Moldova au arătat o mai mare deschidere față de companiile din Răsărit, constată expertul.

În opinia lui Viorel Chivriga din anul 2009 și până în prezent s-au organizat mai multe forumuri investiționale, s-au făcut declarații de susținere a procesului investițional, dar carul nu s-a mișcat din loc, din cauza mai multor bariere. 

Mai există și o anumită reticență a mediului de afaceri din Moldova față de companiile românești. În plus avem o legislație ambiguă și imprevizibilă care nu favorizează și nu protejează de anumite atacuri investițiile, inclusiv cele străine, susține specialistul.

 Acesta adaugă că România avea și are toate caracteristicile pentru a deveni o veritabilă locomotivă pentru intrarea pe piața moldovenească a unor grupuri internaționale, dar acest lucru nu s-a întâmplat. 

La începutul anilor 90 Republica Moldova și România porneau practic de la același nivel, dar în timp ce noi am bătut pasul pe loc, țara vecină a progresat enorm și a acumulat o experiență foarte mare. În ultimii ani se atestă o tendință de plecare în România a multor companii din Moldova, pentru că acolo mediul de afaceri este mai prietenos și este mai facil să facă business. Totodată dacă la privatizările din trecut participau companii din România, apoi situația din economie era de altă natură, mai afirmă Viorel Chivriga.

Economistul crede că situația poate fi schimbată dacă va fi voință politică atât la București, cât și la Chișinău și se va trece de la declarații la fapte concrete.